Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, susţine că decizia CEDO prin care doi supravieţuitori ai Holocaustului au obţinut, marţi, o condamnare a României, reprezintă o ”palmă” adusă Justiţiei, care ”a călcat în picioare drepturi fundamentale ale evreilor români”.

Alexandru Muraru a afirmat, într-un comunicat de presă, că ”albirea unor torţionari şi criminali de război condamnaţi în anii ’50 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, responsabili de persecuţia evreilor în Pogromul de la Iaşi şi nu numai, este un eşec al justiţiei şi un afront adus memoriei victimelor Holocaustului”.

”Decizia de astăzi a CEDO privind încălcarea drepturilor supravieţuitorilor Holocaustului în contextul rejudecării proceselor pentru crime de război este o palmă adusă justiţiei din România care a călcat în picioare drepturi fundamentale ale evreilor români de pe teritoriul ţării noastre”, a susţinut deputatul liberal.

Muraru a amintit că Leonard Zăicescu (supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi) şi Ana Fălticeanu (supravieţuitor al deportărilor spre Transnistria) au sesizat CEDO privind modul în care justiţia română de după 1990 a rejudecat cazul criminalilor Radu Dinulescu si Gheorghe Petrescu, şefi ai Secţiei a II-a a Marelui Stat Major care, alături de mareşalul Ion Antonescu, au comis crime împotriva umanităţii.

”În fapt, sistemul de justiţie român post-decembrist a desfiinţat prin rejudecare deciziile de condamnare a celor doi criminali judecaţi şi condamnaţi de Tribunalele Poporului, înfiinţate în 1945, invocând faptul că aceştia erau simpli executanţi. Această scuză nu poate sta în picioare în încercarea de a diminua responsabilitatea şi de a arunca vina asupra altei naţiuni pentru Holocaust, or ştim nivelul de brutalitate şi ură prin care au acţionat călăii conduşi de Antonescu. Gheorghe Dinulescu a fost informator al Securităţii, iar Gheorghe Petrescu era finul de cununie al lui Moruzov. Petrescu a fost ataşat militar la Roma şi Berlin, iar Dinulescu a fost ataşat militar la Stockholm şi Helsinki, cel din urmă fiind în relaţii cu Abwehrul, care i-ar fi deschis un cont în Elveţia”, a afirmat Alexandru Muraru.

Potrivit liberalului, cazul Leonard Zăicescu şi Ana Fălticineanu vs. România, judecat de CEDO, a primit ”un verdict năucitor” pentru Justiţia din România şi a arătat ”disfuncţionalitatea acestui sistem, dar şi lipsa curajului şi capacităţii de înţelegere a gravităţii Holocaustului, a Pogromurilor din România şi urmările lor”.

”Istoria nu poate uita şi nu poate ierta crimele călăilor nazismului. Este inexplicabil cum, într-o democraţie în dezvoltare, justiţia română arată clemenţă faţă de torţionarii şi criminalii de război care au participat la Holocaust. (…) Acest comportament inexplicabil şi iresponsabil al unor instanţe din România prin revizuirea torţionarilor şi criminalilor de război contribuie la creşterea fenomenului de extremism, antisemitism şi ură rasială în ţara noastră, riscă să creeze mecanisme de destabilizare instituţională şi deteriorare a valorilor democratice de care încă ne bucurăm ca stat liber şi european”, a adăugat deputatul PNL Alexandru Muraru.

Doi supravieţuitori ai Holocaustului au obţinut, marţi, o condamnare a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) cu privire la faptul că a rejudecat şi achitat – în anii ’90 – doi militari condamnaţi iniţial cu privire la participarea acestora la Holocaust, relatează AFP.

Bucureştiul urmează să le plătească cheltuieli şi costuri în valoare de 8.500 de euro lui Leonard Zăicescu, născut în 1927, şi Anei Fălticineanu, născută în 1929.

Aceste două persoane de origine evreiască română locuiesc în continuare la Bucureşti, precizează CEDO în hotărâre.

În 2016, cei doi reclamanţi au aflat ”din întâmplare” că doi foşti locotenenţi-colonei din Armata română au fost până la urmă achitaţi de către Curtea Supremă, în anii ’90, cu titlu postum, după ce au fost condamnaţi, după 1945, la zece ani şi 15 ani de muncă forţată cu privire la crime de război.

Ei au fost acuzaţi de participare la deportarea unor evrei români şi la Pogromul de la Iaşi, care a condus la moartea a mii de oameni într-o perioadă în care România era aliata Germaniei naziste.