Purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tănasă, susține că OUG pentru comasarea alegerilor, adoptată de Guvern, este făcută ”noaptea ca hoții” și îi solicită Avocatului Poporului, Renate Weber, să sesizeze Curtea Constituțională. Este ultimul cartuș al opoziției, pentru că doar Avocatul Poporului poate contesta o OUG la Curtea Constituțională.
PSD și PNL oferă un 8 Martie de coșmar pentru democrația din România. Au așteptat o săptămână pentru a acționa, așa cum au făcut-o mereu de altfel, noaptea ca hoții și într-o zi de vineri pentru a călca în picioare ordinea constituțională din România și toate normele unei democrații.
Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, într-o acțiune demnă de un adevărat grup infracțional organizat, au ales să meargă până la capăt cu demersul lor ilegal, neconstituțional și antidemocratic de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale. Motivul? Să își salveze propriile scaune. Totul din cauza fricii lor față de AUR.
Au ales metoda Ordonanței de Urgență pentru a putea evita o contestație din partea partidelor din opoziție la Curtea Constituțională.
Le este teamă să stea față în față cu CCR, pentru că sunt și ei conștienți că actul pe care Guvernul Ciolacu l-a adoptat, sub atenta supervizare a lui Toni Greblă – actualul șef al AEP și băiatul de casă al PSD bun în momentele cele mai dificile pentru partid, este unul profund neconstituțional.
AUR solicită public Avocatului Poporului, doamnei Renate Weber, să își exercite mandatul de apărător al drepturilor și libertăţilor românilor, al Constituției acestei țări, și să conteste de îndată la Curtea Constituțională ordonanța privind comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale.
Orice urmă de ezitare din partea doamnei Weber înseamnă o încălcare a mandatului acestei de apărător al drepturilor românilor.
Nu vom ceda, ci vom lupta pentru români până la capăt!”, arată AUR.
Ce prevede OUG de comasare a alegerilor
Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum și pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 se vor desfășura în aceeași zi, duminică, 9 iunie 2024, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobată de Executiv.
Aceste alegeri vor fi organizate în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență, a prevederilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare.
Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 vor începe la data de 12 martie 2024 și se vor încheia în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Având în vedere gradul ridicat de complexitate al operațiunilor subsumate organizării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, a fost extinsă perioada electorală aferentă acestei categorii de scrutin, astfel încât să înceapă în același termen cu cel prevăzut la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European pentru a asigura buna îndeplinire a atribuțiilor ce revin entităților publice implicate.
De asemenea, ordonanța prevede înființarea pentru cele 2 tipuri de scrutin a: Biroului Electoral Central, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourilor electorale de circumscripție județeană, biroului electoral de circumscripție a Municipiului București, birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birourilor electorale de circumscripție ale sectoarelor Municipiului București și birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate. Actul normativ mai cuprinde și modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a președintelui și locțiitorului Biroului Electoral Central, modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a președintelui și locțiitorului biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, componența birourilor electorale de circumscripție județeană, orășenească, municipală, comunală, respectiv biroul electoral de circumscripție a Municipiului București și birourile electorale de circumscripție ale sectoarelor Municipiului București, precum și componența birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară.
De asemenea, actul normativ prevede că o persoană poate candida, în același timp, pentru Parlamentul European, precum și pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în condițiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Guvernul va stabili, prin hotărâri, în următoarea perioadă calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum și numărul de zile pentru care se acordă indemnizațiile, precum și măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.
Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale vor fi asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv și pentru instituțiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică și direcțiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, și Serviciului de Telecomunicații Speciale.
Modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 10 zile de la începerea perioadei electorale.
