Cultura confruntării bate cultura construcției! Stop feudalizării aparatului de stat. Dialogul e putere

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, împlinește astăzi 94 de ani, ocazie cu care, după mult timp în care a stat departe de lumina reflectoarelor, a oferit un amplu interviu lui Ionuț Vulpescu, gazda podcastului Avangarda.

De câțiva ani, apariția președintelui Ion Iliescu în spațiul public a fost tot mai rară: face parte din convingerile sale ideea că retragerea cu demnitate ține de caracterul omului politic. Asta nu înseamnă că nu e un observator atent al istoriei pe care a creat-o și din care a făcut parte la rândul său.

Ion Iliescu povestește motivele pentru care Occidentul l-a văzut ca pe un „pro-american” în vreme ce competiția politică l-a catalogat drept „rusofil”; explică ce a însemnat anul 1971 pentru „experimentul coreean” pe care Ceaușescu îl pregătea României și ce a făcut ca anul 1989 să fie al vizionarilor Europei libere.

Președintele Ion Iliescu face cunoscute detalii ale intimității sale de dinainte și din timpul vieții politice: șocul produs de moartea tatălui său, încarcerat în lagăre; prietenia care a dus la iubirea și căsnicia cu Nina Iliescu; fidelitatea celor care au făcut un titlu de noblețe din relația personală cu fostul președinte, deși pentru opinia publică aceasta era sursa unui stigmat.

Ce este politica în viziunea fostului președinte

„Mulți cred că politica e un exercițiu de imaginație. Dar imaginația e compusă din fantezii și din amintiri: cu niciuna dintre ele, în mod exclusiv, nu poți face politică. Alții cred că politica e reductibilă la putere. Cu o asemenea mentalitate, poți deveni cel mult politruc.

Așa se explică de ce, în politica ultimelor decenii, unii au preferat să schimbe partidele din care fac parte, doar pentru a fi oameni potriviți, la locul potrivit. Atunci când eu am ales calea politicii, ea era privită mai „ingineresc”, să spunem: ca un domeniu al calculului decizional, al construcției unei lumi mai coerente, mai consecvente – mă feresc să spun mai bune, pentru că binele a fost printre valorile cele mai relativizate ale peisajului politic postdecembrist.

Politica era instrumentul prin care puteam câștiga și crea noi libertăți unei societăți ieșită de sub trauma opresiunii. Dar era, în același timp, și o relație între cunoaștere și putere, între ce știi să faci și ce poți aduce unei Românii în care nu se făcea rabat de încredere între electorat și aleși”, este ceea ce crede Ion Iliescu despre politică.

„E important să știi că nu ai câștigat meciurile pierdute de alții”

Despre ideea pe care tot mai mulți români o adoptă „votez răul mai mic” din cauza lipsei de opțiuni politice, Ion Iliescu spune că este important ca om politic să știi că nu ai fost ales pentru că alții au fost respinși.

„Eu am fost însă un Președinte ales – pentru că politica este un sistem critic în care oamenii discern și aleg. Prin aceasta, semnalez că politica, atunci când eu am îmbrățișat acest drum, nu era un domeniu al consolării prin validarea răului cel mai mic pentru o societate, o dată la patru sau la cinci ani.

Iar dacă e ceva disfuncțional la nivelul democrațiilor contemporane – unde distincția dintre Vest și Est s-a erodat – e faptul că succesul în politică e rezultatul acestor forme de pesimism și de scepticism prin care nimeni nu mai acordă voturi favorabile, ci doar voturi negative.

E important să știi că nu ai câștigat meciurile pierdute de alții; că ai fost ales pentru că alții au fost respinși; că ai fost preferabil pentru că alții au fost indezirabili. Și tocmai de aceea, trebuie să spun, eu nu am reușit prin matematica cinică a răului cel mai mic”, spune Iliescu.

Nemulțumit că astăzi „cultura confruntării bate cultura construcției”, în vreme ce „adversarii politici se respectă mai puțin, feudalizează domenii de intervenție, subestimează capacitatea dialogului și ratează profesioniști”, Ion Iliescu explică riscurile generațiilor de yes-meni și motivele pentru care tinerii sunt mereu incomozi.

Totodată, Ion Iliescu mărturisește de ce politica de la butoane și metaversul îi par mai degrabă sursa unui show politic, și nu un as în mânecă al democrației.

„Consilierii, parteneri de dialog nu apaludaci”

Iliescu critică deciziile liderilor politici de a-și alege consilieri „mai degrabă în materie de imagine, decât de idei”

„În ceea ce privește relația cu consilierii mei, ei au fost oameni aleși pe criterii de competență și oameni de echipă. Nu mi-am subestimat consilierii niciodată, dar în dialogurile noastre, ei trebuiau să mă convingă de pozițiile și argumentele lor.

Și le mulțumesc acum pentru acest efort în timp și pentru dedicația lor. În biroul meu era un debate permanent. Nu au fost yes-meni și nici eu nu am vrut să fie astfel. Știu că astăzi consilierul e mai degrabă în materie de imagine, decât de idei. Greșit! Dacă ai idei bune, imaginea nu are cum să fie altfel.

Așa că mi-am folosit consilierii ca parteneri de dialog și de idei, nu ca aplaudaci. Nu cred însă că succesul în politică presupune a te lăsa pe mâna consilierilor. Ei trebuie să îți prezinte toate lumile posibile în care te-ai putea afla luând o decizie. Consilierii îți spun ce opțiuni ai, deciziile îți aparțin”, afirmă fostul președinte.

Ion Iliescu, despre prietenia care a dus la iubirea pentru soția sa, Nina Iliescu. „Le mulțumesc aici și acum, tuturor prietenilor mei, care m-au însoțit prin viață și mi-au făcut-o mai frumoasă și mai suportabilă.

content-image

Foto: arhiva personala Ion Iliescu / Ionut Vulpescu

„Există și prieteniile fericite și rare, așa cum sunt cele care nasc o iubire, așa cum a fost relația dintre mine și Nina, soția mea. În rest, pot spune că una dintre mângâierile vieții a fost că am avut prieteni care nu s-au dezis de relația noastră nici atunci când, pentru opinia publică, a fi prietenul lui Ion Iliescu era mai degrabă un stigmat.

Prietenia aceasta, morală, nesacrificabilă, mi s-a părut întotdeauna o șansă și o cale de a fi și a rămâne normal, adică uman. Le mulțumesc aici și acum, tuturor prietenilor mei, care m-au însoțit prin viață și mi-au făcut-o mai frumoasă și mai suportabilă.

Și le mulțumesc și celor mulți și necunoscuți care au crezut în mine de-a lungul timpului. Semnele lor de viață au contat întotdeauna. Succesele mele au venit din încrederea și susținerea oamenilor”, a spus fostul șef de stat.

Ion Iliescu a ajuns astăzi la 94 de ani. Starea lui de sănătate a fost mereu un secret ținut departe de ochii indiscreți ai curioșilor.

Ion Iliescu, când va trece în neființă, va beneficia de funeralii de stat, după ce Guvernul a înființat la începutul acestui an Comitetului de Organizare a Funeraliilor de Stat, fiind vorba de un ceremonial rezervat actualilor şi foştilor şefi de stat.

Foștii șefi de stat în viață sunt Ion Iliescu, care are 94 ani, Emil Constantinescu, 84 de ani, și Traian Băsescu, 72 de ani. Klaus Iohannis, actualul președinte al României, are vârsta de 64 de ani.

 

Redacția RONEWS
Redacția RONEWS
Articles: 3016