Cine și de ce a inventat scenariul `Iohannis – președinte al Consiliului European`?

Se întâmplă rar ca un fake news de o asemenea magnitudine să fie lansat cu o asemenea viteză. Și să fie demontat tot în mare viteză, lăsând opinia publica cu ochii în soare. Mă refer la scenariul excesiv dezbătut în presă conform căruia Klaus Iohannis urma să devină președintele Consiliului European. Cine și de ce a lansat acest fake news? Și cine suportă pagubele?

La scurt timp după ce acest scenariu a fost prezentat în forță opiniei publice naționale și internaționale și practic la câteva ore numai după ce ditamai premierul României, Marcel Ciolacu, a alergat gâfâind după fentă, persoane avizate din lumea politică și din presă au înțepat și au explodat această bulă politică. „Klaus Iohannis – viitorul președinte al Consiliului European”. Ca să vezi și să nu crezi!

Cei care au inventat acest scenariu au ignorat cu desăvârșire faptul că, la nivelul instituțiilor europene, România dispune de un număr semnificativ de parlamentari proveniți din toate partidele și de funcționari. Și că veștile bune sau rele circulă și prin urechile românilor de la Bruxelles sau Strasbourg. Pe de altă parte, pe diverse căi, România este conectată și principalele cancelarii ale statelor din Uniunea Europeană. Dacă această idee șugubeață de înșurubare a lui Klaus Iohannis într-una dintre cele patru funcții de frunte la nivel european ar fi fost cât de cât vehiculată în cercurile avizate, atunci cu certitudine acest lucru s-ar fi aflat pe cu totul alte canale decât lansarea unui fake news pe un așa-zis site de știri. Fapt este că, inițial, în mod regretabil, mai multe canale de televiziune au preluat și au tocat această informație științifico-fantastică, ca și când ea ar fi fost cât de cât plauzibilă. Acum, redactorii și comentatorii acelorași televiziuni nu mai știu ce să facă pentru a dezminți știrea falsă pe care tot ei au plimbat-o de colo-colo.

Ca să fie foarte clar: nu există nicio informație oficială sau chiar neoficială, cu un grad suficient de mare de credibilitate, care să confirme faptul că la vreun nivel, oricare ar fi acela, din ierarhiile Uniunii Europene, s-ar fi discutat vreodată o asemenea ipoteză. Și, așa cum precizam mai sus, nu există absolut nicio informație care să confirme că în vreun guvern din Uniunea Europeană s-a pus fie și numai o secundă problema nominalizării lui Klaus Iohannis pentru funcția de președinte al Consiliului European. Sunt patru funcții dintre cele mai importante în cadrul Uniunii Europene: președintele Comisie Europene, președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European și președintele Băncii Centrale Europene.

Toate cele patru funcții sunt repartizate unor persoane în urma unor aprige negocieri politice. Banca Centrală Europeană este mai mult o instituție tehnică. Celelalte trei poziții sunt împărțite în urma negocierilor unor reprezentanți ai celor trei familii mari politice de la nivelul Parlamentului European, așa cum rezultă ele în urma alegerilor. Pentru Comisia Europeană, președinte în acest moment este Ursula von der Leyen, care, ne place sau nu ne place, a beneficiat de cea mai puternică susținere a guvernelor și a Popularilor Europeni. Și, din câte suntem informați, va fi în cărți și după europarlamentarele din această vară. Din această perspectivă, ipoteza unui Klaus Iohannis pus în fruntea Consiliului European, a doua funcție importantă sub aspect politic, iese din discuție. Pentru că nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla ca Popularii Europeni să revendice și să obțină două dintre cele trei funcții importante. Și, în continuare, mă feresc să vehiculez cele câteva nume care sunt într-adevăr în cărți, deci avute în vedere după ce președintele Consiliului European va demisiona, pentru a participa la europarlamentare.

Consemnez însă, ridicând nu dintr-o sprânceană, ci din două, faptul că generalul cu patru stele Nicolae Ciucă, încă președintele PNL și al doilea om în stat în calitate de președinte al Senatului, a dezumflat în termeni lipsiți de orice echivoc gogoașa legată de Klaus Iohannis, în timp ce acesta din urmă a tăcut mâlc. Ce a afirmat Ciucă? Că niciodată în PNL nu s-a discutat acest scenariu în care președintele Klaus Iohannis să se teleporteze în funcția de președinte al Consiliului European, iar el, generalul, să devină președinte interimar. Viteza și vigoarea cu care Ciucă a reacționat în raport cu principalul său protector, îmi sugerează că acesta nu este deloc amestecat în elaborarea și lansarea pe piață a mizerabilului scenariu. Dar Klaus Iohannis tace. Faptul că tace poate fi un indiciu că face. Că, prin intermediari, a lansat un balon de încercare. De testare. Pentru a vedea care este reacția internă și care este reacția externă. Pentru a se autopromova într-un mod pervers. Pentru a se introduce pe această cale în alte cărți la nivel internațional, pe care eventual le-ar putea accesa. Dar ce se întâmpla la vârful PSD este un adevărat mister. Care persistă. Persistă atâta  timp cât Marcel Ciolacu nu iese din nou la rampă, pentru a-și dezminți propriile afirmații. Poate fi din această perspectivă o tentativă montată într-unul dintre laboratoarele politice ale PSD de compromitere, de ridiculizare a lui Klaus Iohannis și, implicit, de diminuare a șanselor lui Nicolae Ciucă de a candida cu succes sau măcar în mod onorabil la președinția României.

În ceea ce mă privește, eu aș fi încântat ca președintele Klaus Iohannis să câștige această competiție imposibilă cu Everestul. Și nu atât din sentimente patriotice. Nu în mod neapărat pentru că m-aș bucura ca un cetățean al României să dețină o funcție atât de importantă la nivel european. Ci dintr-un motiv extrem de pragmatic. Veniturile generate de o asemenea funcție sunt uriașe. Și i-ar permite fără doar și poate lui Klaus Iohannis să se achite de datoria încă neonorată față de Trezoreria statului român, datorie generată de chiriile pe care le-a primit în mod ilegal în urma închirieri unor imobile pe care le-a deținut tot ilegal.

O informație însă tot mă pune pe gânduri. Ea poate să aibă sau nu legătură cu scenariul prezentat mai sus. Regia Protocolului de Stat muncește de zor cu toate aparatele turate la maximum pentru a definitiva lucrările de amenajare în interiorul unei vile rezidențiale care are nu mai puțin decât 840 de metri pătrați. Oare pentru cine este pregătit în mare grabă acest imobil? Nu cumva pentru viitorul președinte, în eventualitatea în care vom avea totuși alegeri prezidențiale anticipate, organizate odată cu cele locale? Dacă va fi așa, atunci cel ales va avea chiar din momentul alegerii sale dreptul nu numai la protecție, ci și la o vilă de protocol.

un comentariu de Sorin Rosca Stanescu, jurnalist

Redacția RONEWS
Redacția RONEWS
Articles: 4761