Gianina Șerban, deputat AUR, a izbucnit pe rețelele de socializare după ce a aflat de cazul revoltător de la o școală pentru copii cu nevoi speciale, acolo unde șapte băieți au fost violați de doi angajați timp de trei ani.

”Zilnic aflăm de cazuri de minori abuzați, iar ultimul caz al celor șapte minori abuzați la Drobeta Turnu Severin la un centru de minori. Vă puteți imagina ce înseamnă acești trei ani în care acești copii au fost supuși unor tratamente inumane?

Pentru astfel de fapte și pentru faptul că un abuz sexual este o crimă, din punctul meu de vedere, am depus acum câteva luni un proiect de lege care să îi pedepsească pe cei care abuzează sexual minorii cu o pedeapsă complementară, castrarea chimică a violatorilor.

Astăzi am primit un aviz favorabil în Comisia de Sănătate pentru acest proiect legislativ și sper să înțeleagă și colegii din alte partide că cei care comit astfel de fapte o vor repeta după ispășirea pedepsei privative de libertate.

Se vorbește că acest tratament ar fi inuman. Dar fapta comisă este umană? Traumele și sechelele cu care vor trăi copii abuzați sexuale se vor resfrânge asupra întregii lor vieți!

Trebuie să încercăm să nu mai căutam înlăturarea efectelor unor asemenea fapte și să încercă să le prevenim”, a spus Gianina Șerban.

Cazul de la Drobeta Turnu Severin

Un instructor pentru educație al Centrului Școlar pentru Educaţie Incluzivă “Constantin Pufan” din Drobeta Turnu Severin și un paznic al DGASPC Mehedinți au fost arestați, fiind acuzați de viol și abuz sexual cu minori.

Potrivit Antena 3 CNN, cei doi bărbați, de 53, respectiv 56 de ani, au fost reținuți după care arestați preventiv pentru 30 de zile. Aceștia sunt cercetați după ce, pe parcursul a trei ani, ar fi întreținut raporturi sexuale cu șapte minori (toți băieți), dar există suspiciunea că numărul victimelor ar fi mai ridicat. Faptele au fost comise în afara spațiilor de lucru, în apartamentele bărbaților. Angajații au fost dați afară în urma incidentelor.

“Facem precizarea că, din informațiile noastre, există, la acest moment, un dosar penal în care se fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor împotriva minorilor, de către un angajat din sistemul de învățământ cu o vechime în muncă de peste 15 ani, față de care nu au fost înregistrate, anterior, plângeri disciplinare sau penale.

Din comunicarea instituțională, rezultă că faptele au fost săvârșite în afara spațiului educațional. Facem precizarea că instituția noastră este total împotriva oricărei forme de încălcare a integrității psihice și fizice ale educabililor și că este parteneră a tuturor instituțiilor care sprijină educația și apărarea drepturilor copiilor.”, transmite ISJ Mehedinți.

Minorii proveneau din medii sociale defavorizate și erau ademeniți cu sume modice de bani. Este vorba despre cinci minori plasați în centre ale DGASPC și doi minori care erau școlarizați la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă “Constantin Pufan”.

Proiectul de lege propus de AUR

Castrarea chimică nu ar urma să fie o operațiune consimțită de făptuitor, ci una obligatorie, dispusă de instanțele judecătorești, instanțe care ar trebui să se asigure că măsura este aplicată. Deși inițiatorii arată că există, atât la nivel european, cât și la nivel mondial, implementată această practică, entitățile avizatoare nu sunt de acord, arătând că această castrare chimică obligatorie încalcă atât Constituția României, cât și pactele și tratatele internaționale în materia respectării drepturilor omului la care țara noastră este parte. Legea a picat la Senat și a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.

Acest nou proiect are numărul PLX 288/2004, vizează completarea Codului penal, modificarea Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor și modificarea și completarea Codului de procedură penală. Inițiativa, aparținând deputaților AUR Geanina Șerban și Antonio Andrușceac (FOTO), a ajuns pe masa Camerei Deputaților la data de 7 mai 2024 și este susținută de 20 de parlamentari ai formațiunii conduse de George Simion, la care se adaugă fostul deputat AUR Dumitru Focșa și deputatul PSD Daniel Ghiță.

Inițiativa legislativă, vizează, succesiv, completarea articolului 108 din Codul penal, în sensul introducerii unei litere noi, „a indice 1”, conform căreia printre categoriile măsurilor de siguranță, pe lângă obligarea la un tratament medical, internarea medicală, interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii, confiscarea specială și confiscarea extinsă, să fie instituită și castrarea chimică.

Astfel, inițiatorii doresc și modificarea articolului 109 indice 1 cod penal, prin introducerea noțiunii de castrare chimică, sub următoarea reglementare: „Față de persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la articolul 218 alineat 1, articolul 219 alineat 1 sau articolul 222 Cod penal se poate dispune castrarea chimică”. Este vorba despre infracțiunile de viol, de agresiune sexuală și de racolare a minorilor în scopuri sexuale.

Costul „tratamentului”, suportat de „pacient”

În continuare, modificarea Codului penal mai vizează și introducerea reglementării potrivit căreia „când persoana față de care s-a luat această măsură nu urmează tratamentul de castrare chimică, se poate dispune internarea medicală”. Mai mult, se introduce reglementarea potrivit căreia dacă persoana obligată la castrare chimică este condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, tratamentul se efectuează și în timpul executării pedepsei”.

Propunerea legislativă vizează, așa cum am arătat mai sus, și completarea articolului 77 din Legea nr. 253/2013, în sensul că „executarea măsurii de siguranță a obligării la un tratament medical, a castrării chimice sau a internării medicale se execută conform dispozițiilor articolelor 566 – 571 Cod procedură penală”, iar „costurile tratamentului medical sunt acoperite de la bugetul de stat, în timp ce cele ale castrării chimice sunt suportate de către persoana față de care a fost luată această măsură”.

Inițiativa mai vizează și modificarea și completarea Codului de procedură penală, în sensul că, la articolul 572 alineat 1, actuala reglementare se modifică astfel: „În cazul în care măsura obligării la un tratament medical, a castrării chimice sau a internării medicale a fost luată în mod provizoriu în cursul urmăririi penale sau al judecății, punerea în executare se face de către judecătorul de drepturi și libertăți sau de către instanța de judecată care a luat această măsură”.

Inițiatorii își explică demersul

Conform expunerii de motive, semnată de cei doi inițiatori principali, „sunt din ce în ce mai întâlnite cazurile de infracțiuni grave la adresa integrității fizice a minorilor, iar pedepsele prevăzute în Codul penal pentru aceste infracțiuni nu previn fenomenul prin instaurarea unei temeri în a fi protagonistul negativ al acestei acțiuni, nici nu reduc recidiva în cazul celor care și-au ispășit pedepsele. Infracțiunile grave referitoare la viața sexuală – violul, agresiunea sexuală sau actul sexual cu un minor – trebuie pedepsite ca atare, victimele acestor fapte, de cele mai multe ori, fiind în diverse grade de suferință pentru tot restul vieții”.

Deputații Geanina Șerban și Antonio Andrușceac susțin: „castrarea chimică a apărut în 1944, pentru a reduce producția de testosteron, care scade impulsul sexual al bărbatului, limitând astfel actele sexuale compulsive și presupune administrarea pentru restul vieții de medicamente bazate pe compuși chimici sau de hormoni sintetici pentru a îndepărta interesul sexual și pentru a face imposibil actul sexual”.

În documentul citat se mai precizează că această procedură este aplicată în state precum SUA, Argentina, Australia, Estonia, Israel, Noua Zeelandă, Polonia, Ungaria, Franța, Islanda, Lituania, Marea Britanie sau Belgia, „fiind o pedeapsă mult mai blândă decât cea aplicată în Cehia, și anume castrarea chirurgicală, ireversibilă medical, astfel fiind în concordanță cu articolul 22 din Constituție, care prevede dreptul la viață și la integritate fizică și psihică”.

„Considerăm că măsura castrării chimice este extrem de necesară societății românești și că va avea un important rol preventiv în protejarea minorilor de traume fizice și psihice, iar severitatea acesteia va descuraja astfel de acte violente, antisociale, extrem de grave, care pot afecta dezvoltarea copiilor”, mai afirmă cei doi deputați AUR, inițiatorii acestui proiect de lege.