Eurodeputata Ramona Strugariu, copreşedinta Partidului REPER, şi-a lansat sâmbătă candidatura la primăria Cluj-Napoca, în compania fostului premier şi comisar european, Dacian Cioloş, a eurodeputatului Dragoş Pîslaru şi a reprezentanţilor societăţii civile clujene. Ea a vorbit despre priorităţile sale pentru primăria Cluj-Napoca, precum şi despre motivele care stau la baza deciziei ei de a-şi asuma această candidatură.

Strugariu îşi doreşte, printre altele, o administraţie deschisă şi transparentă, care să asculte cetăţenii, interesată în mod real de problemele din cartierele lor, dar şi care să încurajeze clujenii să se implice în procesul decizional şi în viaţa comunităţii în care trăiesc, după modelul altor oraşe europene, conform comunicatului de presă al REPER.

Potrivit acesteia, partidul REPER a dezvoltat deja o aplicaţie în acest sens, pe care o va lansa în curând şi unde clujenii vor putea semnala punctual problemele lor.

În ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii din oraş, Ramona Strugariu declară: “îmi doresc o dezvoltare urbană care să ţină cont de nevoile oamenilor. De la nevoile acute, din cartiere fără infrastructură şcolară, recreaţională, cu străzi cu un regim juridic incert sau neconectate, până la proiectele bune, cu investiţii masive, care trebuie să se întâmple. Sunt peste 4 miliarde de euro angajaţi declarativ în proiecte majore de infrastructură, dar ele nu se pot realiza simultan şi cel puţin o parte dintre ele trebuiau deja realizate, ca maximă prioritate, mă gândesc în mod special la centura ocolitoare şi trenul metropolitan”.

Totodată, printre priorităţile amintite în timpul lansării de candidatură, se numără şi mai multe iniţiative pentru un oraş verde, rezilient climatic, cu cât mai puţină poluare pentru locuitorii săi.

„Lansez din prima luna de mandat proiectul «Fiecare clujean cu copacul lui», iar până la final de mandat, pe lângă extinderea spaţiilor verzi din oraş, trebuie să mai plantăm împreună o pădure pentru Cluj. Ca să ajungem la standardele OMS şi de rezilienţă climatică, ne trebuie 50 mp de spaţiu verde pentru fiecare om din oraş. În Valencia, campioana verde europeană în 2024, 97% dintre locuitori se află la 300m de o arie urbană verde.  Someşul are un potenţial foarte mare din perspectiva biodiversităţii. Trebuie să continuăm îmbunătăţirea culoarului verde albastru până când suntem mândri de acest proiect”, a afirmat Strugariu, conform sursei citate.

Ramona Strugariu promite şi un oraş care să încurajeze familiile tinere şi tineretul să rămână în Cluj Napoca.

„Clujul, desi este un spatiu universitar atat de mare, imbatraneste, de fapt. Indicele de imbatranire demografica este aici de 125,6 persoane varstnice la 100 de tineri, mai mare decat media natională. (121,2 – 100). Este vital sa avem la Cluj Napoca o administratie care să adreseze problema locuirii, a locurilor de muncă pentru tineri, a activităţilor pentru tineret. Administratia locală poate fi un facilitator important şi poate negocia cu dezvoltatorii imobiliari pentru ca, etapă cu etapă, să avem un fond consistent de locuinţe accesibile pentru tineri la Cluj Napoca. Creşele, gradiniţele – tot ce înseamnă  infrastructură pentru educaţie – fac parte dintr-un program atent la nevoile oamenilor tineri şi activi profesional.

Îmi doresc un hub pentru tineret  la Cluj Napoca şi un oraş mai ofertant pentru antreprenorii noilor generaţii, mai predictibil pentru un mediu de afaceri tânăr care îşi dezvoltă deja proiectele în comunitate şi aşteaptă ca administraţia să fie un partener. Vreau pe site-ul primăriei o hartă cu oportunităti de finantare europeană pentru tineri, bani europeni pentru IMMuri, pentru energie verde; sunt ghiduri publicate deja de mine ca europarlamentar, le facem bune practici la Cluj. Un oraş al tinerilor inseamnă si sprijin pentru cei vulnerabili/uitati/institutionalizati – de la banalele documente de identitate pana la un plan pentru viitor la care administraţia poate pune umarul, cu programe de orientare pentru cariera profesională sau oportunităţi de ucenicii. Îmi doresc să facem noi paşii către tineri şi să propunem programe de stagii în administraţie publică locală pentru ei”, a mai spus Ramona Strugariu.

În încheiere, candidata Partidului REPER la primăria Cluj-Napoca a declarat ca vrea să folosească cât mai mult banii europeni cu cap şi cu viziune, pentru proiecte în beneficiul direct al clujenilor.

„Cred în investiţii eficiente în primul rând, nu grandioase înainte de orice altceva. Cred în oameni care participă la viaţa oraşului lor. Cred în colaborarea politică şi în dialog pentru obiectivele comunităţii, cu oricine şi oricât este nevoie, ca să ajungem acolo unde îşi doresc oamenii”, a mai spus ea.

Odată cu lansarea candidaturii la primărie, Partidul REPER şi-a lansat şi lista de consilieri locali şi judeţeni, din care fac parte ingineri, specialişti IT, profesori şi directori ai unor companii multinaţionale de succes. De pe lista Partidului REPER pentru consiliul local, deschisă de Ramona Strugariu, fac parte Iulia Costache, Mihai Bulboacă, Alexandra Holom, Adela Şpaimoc, în timp ce lista pentru consiliul judeţean e deschisă de Camelia Sălcudean, Marius Popa, Viorica Bold, Mihai Bulboacă şi Florina Russu.

Ramona Strugariu este copreşedinta Partidului REPER şi eurodeputată în mandatul 2019-2024, cu o experienţă de aproape 10 ani în politici publice europene. De profesie juristă, a luptat activ în primul mandat în Parlamentul European pentru combaterea corupţiei, protejarea intereselor financiare ale românilor, consolidarea libertăţii presei şi integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Totodată, a negociat, în numele întregului Parlament European, Directiva europeană anticorupţie şi Pachetul legislativ pentru combaterea spălării de bani. Conform organizaţiilor independente de analiză a activităţii parlamentarilor, se află în topul celor mai influenţi politicieni din Parlamentul European: top 5 europarlamentari în domeniul justiţiei, afacerilor interne şi migraţiei, top 15 buget şi top 20 afaceri instituţionale şi constituţionale.

În 2020, organizaţia VoteWatch Europe a plasat-o pe locul doi ca activitate legislativă în Parlamentul European, la numărul de amendamente şi propuneri formulate la diverse rapoarte, iar în 2024 Politico a numit-o drept unul dintre cei mai activi membri ai Parlamentului European pentru numărul de amendamente depuse şi consemnate, 10.427.