Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care prevede înfiinţarea Registrului traficanţilor de droguri. Ministra Justiţiei Alina Gorghiu a explicat că acest registrul are un rol preventiv şi devine operaţional de la 1 ianuarie 2025. Ea a adăugat că acest act normativ este instrument util în lupta cu drogurilor, iar „registrul naţional al traficanţilor de droguri este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri”.
„Registrul traficanţilor de droguri este realitate. Preşedintele României a promulgat legea care prevede înfiinţarea unei baze de date pentru a monitoriza mai eficient dealerii de droguri. Siguranţa cetăţenilor români, mai ales a tinerilor, este pe primul loc. Combaterea fenomenului drogurilor rămâne o prioritate ca ministră a Justiţiei, dar şi ca senatoare. De aceea, am iniţiat împreună cu colegii mei din PNL un act care să creeze un nou instrument util în lupta cu drogurilor: registrul naţional al traficanţilor de droguri este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri. Ce aduce această lege? La ce foloseşte Registrul? Are rol preventiv. Persoanele înscrise în registru sunt obligate să ofere informaţii despre ce fac, unde merg, cu cine intră în contact. Devine operaţional la data de 1 ianuarie 2025. Era o lege necesară şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit la ea”, a scris Alina Gorghiu, luni pe Facebook.
Actul normativ promulgat de către şeful statului are ca obiect de reglementare organizarea Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri.
„În scopul prevenirii şi combaterii faptelor din sfera ilicitului de droguri, precum şi pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, denumit în continuare Registrul”, prevede legea promulgată.
În schimb, nu sunt înscrise în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal”.
„În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) copia de pe Registru – documentul eliberat autorităţilor române competente, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea; a) stat membru – statul membru al Uniunii Europene;
b) stat terţ – statul care nu este membru al Uniunii Europene;
c) locaţie – imobilul în care persoana înscrisă în Registru locuieşte/se găseşte o perioadă nedeterminată sau imobilul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea”, conform sursei citate.
Registrul este organizat de Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.
Registrul este constituit ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, Registrul poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.
„Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii”, mai prevede actul normativ.
Pe 18 decembrie 2023, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, votul Camerei a fost decizional, pe 27 februarie.
