Din nefericire, în ultima perioadă asistăm la o creștere alarmantă a incidentelor antisemite la nivel mondial, iar prezența din ce în ce mai vizibilă a curentelor și a ideologiilor extremiste în spațiul public ridică serioase semne de îngrijorare, afirmă Klaus Iohannis.

„Aducem astăzi un pios omagiu memoriei tuturor celor care au pierit și au suferit în timpul Holocaustului, precum și supraviețuitorilor acestei file negre din istoria umanității. Departe de a fi doar o evocare a dramei teribile care a marcat milioane de oameni, comemorarea de astăzi este un proces de învățare, o sumă de lecții despre monștrii pe care îi poate naște ura, dar și despre triumful vieții în fața morții. În urmă cu 79 de ani, lumea devenea martoră a dovezilor incontestabile privind crimele îngrozitoare care s-au petrecut în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În ianuarie 1945, cei care au avut puterea să supraviețuiască erau eliberați din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dezvăluind astfel amploarea ororilor la care au fost supuși”, transmite președintele Klaus Iohannis într-mesaj cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Șeful statului afirmă că „Holocaustul a reprezentat o crimă abominabilă, concepută după un plan malefic ce urmărea să șteargă, în mod brutal și sistemic, întreaga existență a populației evreiești”.

„Șase milioane de oameni au pierit, iar fiecare victimă reprezintă mai mult decât o statistică. În spatele cifrelor se află destine sfâșiate, comunități distruse și o imensă pierdere culturală și intelectuală. Viețile curmate crunt, traumele supraviețuitorilor și suferințele urmașilor continuă să servească drept mărturii ale barbariei și cruzimii generate de lipsa umanității. Atunci când ura între semeni este încurajată și devine o politică de stat, consecințele sunt înfiorătoare. Lecțiile dure ale Holocaustului trebuie păstrate în conștiința fiecăruia dintre noi, deoarece doar prin cunoașterea și înțelegerea istoriei putem preveni repetarea ei. Să ne amintim și de crimele comise în București, din 21-23 ianuarie 1941, cât și de deportările din Transnistria ori de cele din Ardealul de Nord”, adaugă Iohannis.

Președintele mai spune că „din nefericire, în ultima perioadă asistăm la o creștere alarmantă a incidentelor antisemite la nivel mondial, iar prezența din ce în ce mai vizibilă a curentelor și a ideologiilor extremiste în spațiul public ridică serioase semne de îngrijorare”.

„Trecerea timpului face ca memoria colectivă să fie dificil de gestionat în contextul în care apar din ce în ce mai mulți detractori. Am convingerea că avem puterea să păstrăm întocmai lecțiile tragice ale istoriei și să prețuim memoria victimelor. (…) România s-a angajat activ, prin întărirea cadrului legislativ și dezvoltarea de instrumente și politici pentru consolidarea educației, cercetării și comemorării Holocaustului, să lupte împotriva antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei, pentru ca astfel de orori să nu mai aibă loc vreodată. Totodată, în contextul actual, marcat de crize multiple și de situația tragică din Orientul Mijlociu provocată de atacurile teroriste asupra Statului Israel, înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului. (…) Este esențial să nu lăsăm forțele distructive ale urii, ale prejudecăților și ale indiferenței să ne erodeze comunitățile. Prin respectul drepturilor fundamentale ale omului și asumarea protejării acestora, avem puterea de a contribui la formarea unei societăți în care viața și demnitatea umană primează. Fie ca memoria victimelor Holocaustului să rămână veșnic în inimile noastre și să ne călăuzească spre un viitor plin de empatie, toleranță și umanitate”, încheie Iohannis.

Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidențial – Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale.