Blocurile politice dominante care formează alianța de guvernare, PSD și PNL, nu se grăbesc cu desemnarea candidatului la prezidențiale.

„Seceta” politică a fost întreruptă de câteva candidaturi „pe persoană fizică” și intrarea în cursa prezidențială a unor concurenți din opoziția care își pansează rănile după rezultatele sub așteptări la alegerile locale.

În contextul războiului ruso-ucrainean, alegerile prezidențiale din România vor beneficia de o atenție sporită în cancelariile din Est și Vest: România e cap de pod NATO și SUA în Europa de Est și în regiunea Mării Negre.

Dilema roșie

Ultima oară când PSD a câștigat funcția de Președinte al țării, România nici măcar nu se afla în NATO și UE, iar românii au avut de ales între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor.

Apoi, timp de 20 de ani, PSD a trăit același „film”: candidatul PSD a intrat fără emoții în finala prezidențială, unde a fost „măturat” de valul anti-PSD format de electoratul de dreapta.

Acum, PSD trebuie să-și desemneze un nou candidat și tradiția în partid a fost ca președintele formațiunii să fie automat și candidat la Cotroceni. Alegerea naturală a PSD-iștilor ar trebui să fie Marcel Ciolacu. Cel puțin momentan, nimeni altcineva din PSD nu și-a manifestat dorința de a candida.

Rămâne de văzut dacă Ciolacu, aflat în fruntea Guvernului, va accepta să candideze. În joc pentru el sunt atât funcția de președinte PSD cât și cea de premier, pentru că în cazul unui eșec la prezidențiale, ambele îi vor deveni aproape imposibil de păstrat. Stau exemplu Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta, Viorica Dăncilă, care după ce au pierdut cursa pentru Cotroceni au pierdut și puterea în PSD.

Nu este exclus ca liderul PSD să nu aibă însă de ales și filialele partidului să-l „oblige” să candideze. Cel puțin momentan, o alternativă în partid nu există.

Geoană – electronul liber

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a înregistrat la OSIM marca „Mircea Geoană 2024 președinte”. Au trecut 15 ani de când Geoană a pierdut alegerile prezidențiale din postura de candidat PSD, iar fosta etichetă de „prostănac” pe care i-a aplicat-o Ion Iliescu, precum și scandalurile care au culminat cu excluderea sa din PSD au rămas undeva în trecut. Geoană joacă acum cartea „independentului” care provine din structura de conducere a celei mai puternice alianțe militare de pe planetă și care are, cel puțin teoretic, o carte de vizită pentru a candida la funcția de președinte.

Geoană nu și-a anunțat însă oficial intrarea în cursa pentru Cotroceni. Singurul partid care și-a anunțat momentan susținerea pentru Geoană este o formațiune cvasinecunoscută, Partidul România în Acţiune. Căreia i se adaugă o „mișcare civică cu sens politic”, așa cum a descris-o Geoană, Mișcarea România Renaște.

Secretarul general adjunct al NATO a exclus posibilitatea de a se înscrie în PSD sau în oricare alt partid politic. El a explicat că este „anul independenților” așa că nu se va înregimenta politic pentru a obține sprijin în campanie.

Pare greu de crezut că Geoană ar putea fi candidatul PSD

O dreaptă plină de surprize

Traian Băsescu și Klaus Iohannis au condus România, de la Cotroceni, în urma unor piruete politice de mare efect, dirijate de liberali.

În 2004, candidatul PNL la prezidențiale, Theodor Stolojan, s-a retras din cursă pe ultima sută de metri (unii ar spune chiar că „a fost retras”) invocând probleme grave de sănătate, astfel că Traian Băsescu a devenit candidatul unic al dreptei și l-a învins pe candidatul PSD Adrian Năstase.

În 2014, candidatul PNL la prezidențiale, Crin Antonescu, a demisionat de la șefia partidului în urma rezultatului slab înregistrat de partid la alegerile europarlamentare, la timp pentru ca PNL să-l desemneze candidat pe primarul Sibiului la acea vreme, Klaus Iohannis.

Orice este posibil în tabăra liberală, obișnuită cu surprizele la prezidențiale. Momentan, PNL pare să-și dorească să meargă spre Cotroceni cu Nicolae Ciucă, președintele formațiunii. Fostul general are mai degrabă o imagine de „tehnocrat” decât de om politic, precum și de „protejat” al lui Klaus Iohannis, pe care l-a însoțit la summitul NATO de la Washington, un loc de unde politicienilor care vizează funcții înalte le place să pozeze pentru electorat.

Cum Ciucă nu a respins o candidatură la prezidențiale, ba chiar a insistat pe ideea că își va asuma candidatura dacă i-o va cere partidul, numele său este momentan prima opțiune a PNL. Rămâne de văzut dacă liberalii vor juca previzibil sau dacă „au în mânecă” un candidat surpriză și vor produce o nouă piruetă politică pentru Cotroceni.

Opoziția, în reanimare

Alegerile locale au turnat plumb în ghetele partidelor de opoziție.

USR și-a schimbat conducerea și a numit-o candidat la prezidențiale pe Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel. Raportat la mărimea partidului care o susține, ar fi o surpriză ca Lasconi să reușească să intre în finala prezidențială fără ajutoare suplimentare de la alte partide. Experiența de 20 de ani de jurnalist la ProTv ar putea să-i ofere un avantaj în fața celorlalți candidați. Până atunci, Lasconi trebuie să se transforme dintr-un primar local lîntr-un politician cu notorietate națională. Faptul că USR se află abia la a doua campanie prezidențială nu o ajută, la fel cum nu o ajută nici faptul că nu are o „armată” de primari în spate.

Ludovic Orban s-a înscris și el pe lista potențialilor candidați la prezidențiale din partea Forța Dreptei. Dacă PNL ar ieși de la guvernare, Forța Dreptei ar fi dispusă să negocieze cu PNL un candidat comun la prezidențiale.

AUR l-a desemnat pe George Simion candidatul partidului la Cotroceni. El se „luptă” pentru același electorat cu președintele SOS România, Diana Șoșoacă, care și-a anunțat și ea candidatura la prezidențiale după ce a reușit să intre în Parlamentul European. Pentru moment, forțele „suveraniste” și „patriotice” sunt dezbinate și nu dau semne că ar avea de gând să se alieze. Cum nici împreună nu au o garanție că pot produce o surpriză la prezidențiale, separat le va fi și mai greu.

Pe persoană fizică

Fostul ministru PSD al Justiției, Ana Birchall, și-a anunțat și ea candidatura independentă la prezidențiale, în timp ce surse din anturajul fostului ministru de externe Cristian Diaconescu au declarat pentru stiripesurse.ro că acesta ia în calcul să candideze la prezidențiale și ar fi început deja să formeze o echipă care lucrează la o platformă pentru candidatură.

Cozmin Gușă, fost consultant politic, a anunțat și el că a primit o scrisoare de susținere din partea lui Donald Trump pentru o candidatură „independentă” la alegerile prezidențiale. O candidatură la Cotroceni a lui Gușă necesită însă un strop de rezervă: Gușă a anunțat la locale că a acceptat să candideze din partea AUR la Primăria Capitalei, pentru ca în mai puțin de 24 de ore să fie contrazis de AUR.

Și-a mai anunțat candidatura la prezidențiale avocatul Aurelian Pavelescu, din partea PNȚCD, sub sloganul „Un preşedinte pentru cei care n-au avut un preşedinte”.

Există și o serie de posibile candidaturi „exotice” vehiculate în cercurile politice: fosta șefă DNA Laura Codruța Kovesi, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu,precum și fostul șef SRI Eduard Hellvig.

Alegerile prezidențiale se vor desfășura pe 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (al doilea tur).