Senatul a adoptat tacit, marţi, o propunere legislativă care stabileşte că foştii lucrători/colaboratori ai Securităţii şi persoanele cu condamnări definitive la pedeapsa privativă de libertate nu pot fi membri ai Academiei Române.
Guvernatorul BNR, Mugul Isărescu, ar fi putut fi vizat de această lege, însă demersurile pentru constatarea definitivă a calității sale de colaborator al Securității s-au împotmolit într-o decizie CCR.
Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 20 iunie, a fost citită de vicepreşedintele Senatului Sorin Cîmpeanu, care a condus şedinţa de marţi a plenului.
“Nu pot fi membri ai Academiei Române cetăţeni pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă prin care se constată că au fost lucrători sau colaboratori ai Securităţii şi au desfăşurat activităţi de poliţie politică şi nici cetăţeni pentru care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă de condamnare la pedeapsa privativă de libertate cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea de drept sau reabilitarea judecătorească”, prevede proiectul de lege iniţiat de un grup de un grup de senatori USR, potrivit Agerpres.
Bălăceanu-Stolnici și Tănăsescu, printre cei vizați
Iniţiatorii precizează în expunerea de motive a propunerii legislative că nu doresc ca “personaje precum Constantin Bălăceanu-Stolnici sau Florin-Teodor Tănăsescu – foşti colaboratori ai Securităţii – să ajungă să facă parte din Academia Română, care ar trebui să încorporeze numai oameni integri şi care, prin activitatea lor trecută sau prezentă, respectă valorile fundamentale ale României postdecembriste”.
“Menţinerea standardelor de integritate morală şi profesională la un nivel înalt într-o ţară fostă comunistă nu face altceva decât să consolideze principiile de demnitate şi transparenţă care stau la baza instituţiilor publice de înalt prestigiu, cum este Academia Română. Prin acest proiect de lege dorim să transmitem un mesaj clar că România se angajează în promovarea valorilor democratice şi că instituţiile noastre academice ţintesc să fie piloni ai unui stat fondat pe acestea. Este imperativ să garantăm că Academia Română este compusă din oameni integri care să ofere contribuţii de valoare pentru progresul ştiinţific şi cultural al ţării noastre”, se mai arată în expunerea de motive.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
