Analistul politic Cristian Hrițuc prezintă, duminică, pe contul său de Facebook, trei posibile explicații pentru numărul ridicat de voturi nule înregistrate la alegerile europarlamentare.

„Văd că se lansează o teorie, că voturile nule reprezintă dovada unui furt. Se pleacă de la un element real, au fost mai multe voturi anulate la europarlamentare decât de obicei.

Acum, care ar putea fi cauzele:

-unul din patru a știut că sunt alegeri la europarlamentare. Confuzie trandafirii cu săgeata. Greu de înțeles pentru oamenii neinformați, mai ales că nu s-a făcut o campanie pe europarlamentare. În rural, în comunele mici, probabil a existat și cea mai mare confuzie și conflictul mental-votez psd la primărie și după aia nu găsesc semnul electoral pe buletinul de la euro, că era sigla lângă siglă.

-vot de blam al propriilor electorate. Mai degrabă în urban. Am votat primarul meu galben sau roșu după preferințe (bine, alții nu prea mai sunt) dar nu îi votez împreună.

-furt? Teoretic e probabilitatea cea mai mică. De ce? Ștampilele de vot se strâng primele de către președintele de secție ca să nu mai aibă acces membrii comisiei. Fix, ca să nu mai ștampileze buletine de vot. Principala modalitate de furt în comisii, când unii dintre membri fraternizează, e luatul buletinului valid și număratul lui la tine în grămajoară. Nu vreau să fiu răutăcios, dar și USR avea interes să mai fure de la REPER și să bage la el în grămajoară, așa cum și ceilalți aveau interesul să mai împartă de la unul sau de la celalat. Adică, dacă e să judecăm cu ”prezumția de furt”, putem să îi includem pe toți din secție. Cei mai dezavantajați sunt cei care nu au reprezentanți în secție.

În rest, e can-can”, a scris Hrițuc.