Procurorii DNA s-au sesizat din oficiu cu privire la alte fapte de trafic de influență pretins a fi fost comise în legătură cu favorizarea firmelor patronate de Alexander Adamescu și afaceristul Mihai Tufan, potrivit datelor din dosarul de mare corupție instrumentat pe numele ex-șefilor din SRI, Coldea și Dumbravă.

Concret, DNA are la baza autosesizării un pion central care se pare că ar putea fi prezent în mașinațiunea influențelor celor doi generali în rezervă care au condus SRI. Mai precis DNA va verifica concret facă cei patru artizani ai „mecanismului„ de „optimizare„ din Justiție nu au interferat cu firmele celor doi afaceriști.

În altă ordine de idei, pe scurt, se pare că magistratul de la Tribunalul București care a anulat toate probele din dosarul de mare corupție al lui Alexander Adamescu, ar fi același magistrat care ar fi soluționat „blând„ și faptele lui Cătălin Hideg, după ce acesta a apelat la serviciile de „optimizare„ a generalilor.

Aplicate în contextul acestui dosar al lui Coldea și Dumbravă, și după observarea discuțiilor dintre Dumbravă, Trăilă și Hideg, apare întrebarea legitimă dacă magistratul din cele două dosare, unul EPPO, unul de corupție, ar fi putut fi controlat de vreunul dintre cei doi generali sau de așa zisul fost profesor al său, avocatul Trăilă.

Este de menționat în preambulul acestui material că Dumbravă explica în clar afaceristului Hideg pe parcursul unei discuții despre „optimizarea„ dosarului său penal că judecătorul Tribunalului București ar fi putut stabili o pedeapsă maximă, de 10 ani, „așa cum dorea doamna„ (șefa EPPO – Laura Codruța Kovesi – n.r) dar a stabilit o pedeapsă sub mediu. În cadrul aceleiași discuții, prezentată mai jos în material de autor, Dumbravă amintește că magistratul a fost totuși „blând„, el fiind „fost student al lui Doru Trăilă„.

Dosarul de mituire a judecătorilor al lui Alexander Adamescu – Peste doi ani de cameră preliminară – Procedura este prevăzută pentru 2 luni

Un judecător de la Tribunalul Bucureşti a dispus, în luna februarie, anularea tuturor probelor (denunţuri, declaraţii de martori, interceptări) strânse de procurorii DNA în dosarul în care omul de afaceri Alexander Adamescu, fiul lui Dan Adamescu, era judecat pentru mituirea unor magistraţi.

În urma acestei decizii, dosarul a fost restituit la DNA.

Decizia vine după ce magistratul a analizat dosarul în cameră preliminară timp de peste doi ani şi jumătate. Conform Cpp, durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile.

Din noiembrie 2022, judecătorul a amânat de 26 de ori pronunţarea unei decizii în acest caz.

Acuzat de dare de mită

În iunie 2021, Alexander Adamescu a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea a două infracţiuni de dare de mită, el fiind acuzat că în 2013 ar fi remis sume de bani unor judecători de la Tribunalul Bucureşti pentru a obţine soluţii favorabile în dosare de insolvenţă în care erau implicate firme ale tatălui său, Dan Adamescu. Astfel, în cursul lunilor iunie 2013 şi decembrie 2013, Alexander Adamescu şi Dan Adamescu ar fi remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 23.000 lei, magistraţilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII Civilă, pentru ca, în schimb, aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era Dan Adamescu.

Alexander Adamescu a fugit din România şi s-a stabilit în Marea Britanie, de unde autorităţile române au încercat fără succes să îl extrădeze.

Dosar desființat „din pix”…

În decizia dată joi, magistratul de la Tribunalul Bucureşti a admis mai multe cereri şi excepţii invocate de avocaţii lui Alexander Adamescu, fiind invocate mai multe decizii ale Curţii Constituţionale:

* În baza art.281 alin.1 lit.b1 Cpp, art. 280 alin. 2 Cpp şi ca efect al deciziilor nr.91/2018, 802/2018 şi 26/2019 ale Curţii Constituţionale, cu referire la inculpatul Adamescu Bogdan Alexander, instanţa a constatat nulitatea absolută a unor procese verbale şi ordonanţe ale DNA prin care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, extinderea urmăririi penale in rem, efectuarea în continuare a urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice a faptelor, punerea în mişcare a acţiunii penale, schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a rechizitoriului din data de 15.06.2021 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

* În raport de soluţia de la punctul de mai sus (…) dispune excluderea tuturor probelor administrate în cauză în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander.

* În baza art.281 alin.1 Cpp, interpretat prin prisma deciziei nr.802/2017 a CCR, constată nulitatea absolută a declaraţiei din data de 13.05.2014 a martorului Onuţe Daniel, calificată de procuror ca fiind denunţ, şi a declaraţiilor din datele de 15.05.2014, 02.06.2014, 12.06.2014, 26.01.2016 şi 30.10.2018 ale aceluiaşi martor. Dispune excluderea probelor rezultate din declaraţiile menţionate.

* În baza art. 282 alin. 1 Cpp şi art.121 Cpp, constată nulitatea relativă a declaraţiei din data de 13.05.2014 a martorului Onuţe Daniel, calificată de procuror ca fiind denunţ. Dispune excluderea probelor rezultate din declaraţia menţionată.

* Constată nulitatea absolută derivată a ordonanţei din 13.05.2014 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem, a ordonanţei din data de 19.04.2014 prin care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Adamescu Bogdan Alexander, a procesului verbal din 21.05.2014 de îndreptare a erorii materiale, a ordonanţei din data de 04.06.2014 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, a ordonanţei din data de 21.03.2016 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, a ordonanţei din data de 22.03.2016 prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, a ordonanţei din data de 06.07.2020 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a rechizitoriului din data de 15.06.2021 prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului.

* În raport de soluţia de la punctul 5, dispune excluderea probelor administrate în cauză începând cu data de 13.05.2014, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander.

* Constată nulitatea relativă a declaraţiei din data de 14.05.2014 a martorei Borza Monica Angela, calificată de procuror ca fiind denunţ. Dispune excluderea probelor rezultate din declaraţia menţionată.

* Constată nulitatea absolută a supravegherii video şi audio realizată de martorii Onuţe Daniel şi Borza Monica Angela. Dispune excluderea înregistrărilor video şi audio astfel obţinute.

* Constată nulitatea absolută a declaraţiei din data de 15.05.2014 a martorului Dumitru George Claudiu şi a procesului verbal din data de 16.05.2014 privind primirea de documente de la martorul Dumitru George Claudiu.

* În baza art.281 alin.1 lit.b1 Cpp şi ca efect al deciziilor nr.51/2016 şi 26/2019 ale CCR, constată nulitatea absolută a măsurilor de supraveghere tehnică obţinute şi puse în aplicare în perioada 18.11.2013 – 16.05.2014. Dispune excluderea convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate, a înregistrărilor realizate în mediul ambiental şi a celorlalte probe rezultate din punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

* Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 262/P/2019 din data de 15.06.2021 al DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Adamescu Bogdan Alexander sub aspectul descrierii faptelor concrete reţinute în sarcina inculpatului.

* Dispune excluderea de la dosarul cauzei a mijloacelor de probă în care se materializează probele excluse conform celor anterior menţionate.

* În raport de soluţiile de la punctele II.1,2, 5 şi 6, în baza art.346 alin.3 lit.b, dispune restituirea la DNA a cauzei privind pe inculpatul Adamescu Bogdan Alexander.

Pedeapsă de patru ani – Fapte condamnabile până la 10 ani

Afaceristul Cătălin Hideg a primit o senință de 4 ani închisoare cu executare, de la Tribunalul București, deoarece probele arată că „faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată există și au fost săvârșite de aceștia”.

Tribunalul București și-a motivat decizia de condamnare a patronului Sanimed. În document se arată că Robertino Cătălin Hideg a creat un mecanism complex de firme pe care le controla prin intermediari și a încercat să ascundă tranzacțiile bancare, dar fără succes.

Audiat de procurorii europeni a fost și un martor din Cipru care a recunoscut faptul că de-a lungul carierei a înființat peste 3.000 de firme offshore pe care le-a vândut ulterior, aceasta fiind ocupația lui de bază.

Din dosar rezultă că interpușii lui Hideg erau plătiți cu 950 de euro/lună pentru a apărea administrator în firmele controlate de afacerist.

Probe de necontestat – Motivele condamnării lui Hideg

În motivare, un judecător de la Tribunalul București arată că „instanța constată că probele administrate în cauză atestă, dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată există și au fost săvârșite de aceștia”.

Mai mult, pentru a justifica intoarcerea unor sume in conturile Sanimed Hideg a creat raporturi comerciale fictive intre Sanimed, pe de-o parte și societățile Enterprises Limited din Cipru și Alfabeto Peculiar, emițând in numele Sanimed mai multe facturi fictive către acestea.

Procurorul european delegat asistent din Cipru, la solicitarea procurorului european delegat a audiat mai mulți martori pentru a rezolva acest caz.

Astfel, judecătorul arată că „legătura de cauzalitate este pe deplin dovedită de probele administrate in cauză, transferul sumelor de bani urmărind și disimularea originii ilicite a sumelor obținute pe nedrept din fonduri europene” și a ajuns la concluzia că „mecanismul de fraudare a fost unul complex, ce a implicat rularea sumelor primite din fonduri europene prin conturile mai multor societăți”.

Inculpat sub control judiciar

Cătălin Hideg este judecat sub control judiciar din aprilie 2022 și are interdicția de a părăsi țara, mai ales că și-a stabilit biroul în Dubai.

„Cu ocazia luării și prelungirii măsurii preventive a controlului judiciar, s-a reținut că aceasta este necesară pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală, mai ales prin prisma faptului că in ultimii doi ani inculpatul s-a stabilit în interes de afaceri în Emiratele Arabe Unite, vizitând România sporadic si pentru perioade foarte scurte de timp, astfel încât prin luarea măsurii controlului judiciar se poate asigura participarea inculpatului la desfășurarea actelor de urmărire penala ce impun prezenta sa, aceasta fiind atât in interesul desfășurării cu celeritate a urmăririi penale, precum si pentru a da eficiență maxima garanțiilor si drepturilor apărării”, se mai arată în motivarea tribunalului.

Hideg a fost condamnat pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Investiția era intitulată “Crearea unui Centru de Cercetare-Dezvoltare in Recuperare Medicală si Bioconstructie – RECUMED” și urma a se derula in cadrul Programului Operational Competitivitate (POC) 2014 – 2020.

În acelaşi dosar, Sanimed International a primit ca pedeapsă o amendă penală de 500.000 lei şi închiderea unui punct de lucru pe o perioadă de trei luni.

Tribunalul a mai dispus ca Hideg şi Sanimed International Impex SRL să plătească Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene suma de 14.440.459 de lei.

Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu apel. Următorul termen a fost stabilit pentru 23 mai.

În ciuda condamnării la o pedeapsă cu executare de patru ani voci din sistemul judiciar spun autorului acestui material că pedeapsa aplicată a fost orientată sub mediu, față de maximum ce putea fi stabilit de către magistrat.

Concret, se poat numi o pedeapsă blândă în raport cu felul în care Hideg a comis faptele pentru care a fost judecat, cu scopul urmărit, prejudicierea fondului european precum și cu suma uriașă a cărei beneficiar a fost.

Dumbravă și Hideg – Dicuție despre magistratul care l-a condamnat „blând„

În ceea ce privește pretinderea de către numitul Dumitru Dumbravă, în mod direct și prin intermediul avocatului Trăilă Doru – Florel, a unui folos necuvenit pentru a-și exercita influența asupra magistraților, relevante sunt afirmațiile făcute de către acesta în cadrul discuțiilor cu Hideg Robertino Cătălin potrivit cărora situația se poate schimba la Curtea de Apel București în condițiile în care ar fi efectuate plățile către avocat. Numitul Dumitru Dumbravă afirmă că a analizat în cadrul „echipei” situația în care se află martorul denunțător, confirmând că are cunoștință despre faptul că efectuarea plăților este legată de posibilitatea acestuia de a părăsi țara.

„D.D: Nu. Haideți să o luăm așa. Deci… una peste alta… judecătorul a fost absolut fair. Dacă era și prejudiciul acoperit, mergea spre minimum, care însemna 2 ani și 3 luni.

H.R.C.: Din păcate arabii ăia nu au fost serioși, s-au speriat, au cerut niște referințe la un avocat…

D.D: Ă… da, în fine. Deci eu vă spun că e…

T.D.V.: …[neinteligibil]…

D.D: Situația se poate schimba la Curtea de Apel…

H.R.C.: Și ăia au făcut o…

D.D: Dar eu sunt într-o situație nasoală față de avocat, vizavi de plățile care trebuiau făcute și nu s-au făcut. E prima dată când mi se întâmplă așa ceva.

H.R.C.: Știu.

D.D: Eu am încercat să-i spun: „Bă, omu’ e așa, nu știu cum.”. O să facem tot posibilul ă… și-o să gândim… de fapt am găsit deja. Aseară am avut o analiză fix pe speța dumneavoastră.

H.R.C.: Da.

D.D: Și-am pus pe hârtie. Avem o rază, o speranță că să vă… se va… veți putea pleca să vă rezolvați problemele… unde…

H.R.C.: …[neinteligibil-vorbesc în același timp]… Ăsta e… ăsta da, e atât… Din păcate, din cauza asta… Eu i-am zis și lu’ DAN: „Bă DANE, m-am făcut de tot râsul. Dacă omul era pe…”.

D.D: Dincolo de bani, acoperirea prejudiciului e foarte importantă, pentru că noi putem să dăm în jos… de unde e ăsta să mai dăm în jos. Dar trebuie neapărat plătit, acoperit prejudiciul.

H.R.C.: Să mai dăm în jos ce?

D.D: Păi, de la ce s-a dat acuma… pedeapsa.

H.R.C.: Păi …[neinteligibil]… dăm ceva?

D.D.: Nu prejudiciu’…

T.D.V.: Nu, mă, anii, anii, de la ani!

D.D.: Ani!

H.R.C.: A!

D.D: Adică putem să mergem jos cu voioșie …[neinteligibil]… Dar trebuie să se întâmple ceva din momentul ăsta… Ei, oricum, de la 10 ani așa cât visa madame… s-a dus către… mai… adică el putea să dea 2 ani și 3 luni pe fiecare faptă. A dat 3 ani, adică a adăugat…

H.R.C.: Da. N-a dat …[neinteligibil]… n-a dat …[neinteligibil]…

D.D: Ca să nu fie…în ton…

H.R.C.: Dar de ce…

D.D.:…partea de jos, partea de jos.

H.R.C.: Da. Nu. Cred că a făcut… Mai mult de atât nu știu dacă putea, adică…

D.D: Dom’le! Bine, ăsta… ca să înțelegeti, deci ăsta i-a fost student lu’… DORU. Deci a fost unul dintre studenții lui buni, care chiar știe carte, știe meserie. A făcut un compromis absolut rezonabil. Adică repet e… dacă putea să meargă pe maxim, dacă voia să meargă pe maxim, putea să dea fără …[neinteligibil]… că nu dă. 10 ani putea să dea. 10 ani cu un spor și cu asta… ieșeau 12 ani, 12 ani, da.

H.R.C.: Am întâlnit o expresie acolo, la un moment dat a zis că…

D.D: Haideți că a fost elegant.

H.R.C.: A zis că inteligența sau cel puțin școala nu ar fi permis oricui să facă asemenea…

D.D: Vă admiră!(…)”.

Plecare la Paris sub control judiciar aranjată la „bufet„

În cadrul unei convorbiri telefonice ulterioare acestor discuții, numitul Trăilă Doru – Florel i-a adus la cunoștință martorului denunțător că a discutat cu numiții Coldea Florian și Dumbravă Dumitru despre posibilitatea de a formula o cerere de a părăsi țara, lăsând de înțeles că aceștia urmează să discute cu alte persoane (neidentificate) dacă o astfel de cerere ar avea șanse și în funcție de răspunsul primit să îi comunice rezultatul, creând o suspiciune rezonabilă că discuțiile ar viza persoane din sistemul judiciar:

„(…)T.D.F.: A… Așa. Deci, am vorbit ă… Am discutat-o cu dumneavoastră, a zis că verifică săptămâna viitoare, întreabă dacă e O.K. și dacă o astfel de cerere ar avea ă… șanse și… Asta aflăm, repet, undeva săptămâna viitoare, o să ne spună exact când și cum o depunem și o să vă zic eu dacă… ce nevoie de documente aș avea. Dar asta… Deci, eu am transmis solicitarea, rămâne să aflăm răspunsul săptămâna viitoare, da?

H.R.C.: Da, da, da, ca să știu și eu ce am de făcut, că…

T.D.F.: Exact!

H.R.C.: …momentan sunt într-o…

T.D.F.: Exact și vă sun. Imediat ce am ceva, vă sun și vă spun cum procedăm, da?

(…)”.

Cine este magistratul despre care vorbea Dumbravă

Magistratul care se pare că a soluționat cele două dosare mai mult sau mai puțin în favoarea celor vizați de procesele prezentate pe parcursul acestui material este Cătălin Gabriel Bunea.

Acesta a absolvit Institutul Superior al Magistraturii cu notă foarte bună. Ulterior Bunea a făcut stagiul de practică judiciară la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov.

În anul 2015 Bunea a ajuns să activeze ca judecător la Judecătoria Câmpulung după ce în luna ianuarie a acelui an președintele României i-a semnat decretul de numire.

Ulterior, din 1 martie 2016 magistratul Bunea a început activitate la Judecătoria Sectorului 1 din Capitală unde a venit urmare unei cereri de transfer de activitate soluționată favorabil de CSM.

De la această instanță judecătorul Bunea a avansat rapid la Tribunalul București unde până în prezent a soluționat cele două dosare detaliate în prezentul material.