În 2020, Nicușor Dan promitea rezolvarea rapidă a situației traficului infernal din Capitală prin aducerea unui specialist de la New York și matematică. Specialistul american amintit de actualul edil al Capitalei era Michael Horodniceanu, născut și crescut în București, și care, în anii ’90, a fost desemnat să gestioneze și să rezolve problemele traficului de suprafață al New York-ului. Din 2007 și până în 2016 acesta s-a ocupat de modernizarea întregii rețele de metrou din metropolă.

În 2020, acesta și-a oferit serviciile, pro bono, pentru a-l consilia pe Nicușor Dan în managementul traficului. ”Mă simt legat de acest oraș și vreau să ofer și eu ceva în schimb locului în care mi-am petrecut copilăria. Nu voi primi niciun ban, nu voi primi nimic pentru munca mea. Înțelegerea e doar să mi se deconteze transportul, avionul, atunci când voi veni în București”, spunea Horodniceanu.

Au fost mai multe idei pe care Horodniceanu le-a împărtășit cu primarul Capitalei, care declara: ”Bucureştiul are nevoie de o soluţie inteligentă pe care, este o promisiune, o vom realiza în doi ani, adică un sistem complet de management al traficului, corelat cu transportul public”. Însă, atunci când profesorul de origine română a  încercat să reia legătura, nu a mai primit niciun răspuns.

„Nu am avut succes. De obicei, dragostea cu sila nu se face”, declara acesta, jumătate de an mai târziu.

După încetarea din viață a lui Horodniceanu în iunie 2023, Nicușor Dan, își caută scuze pentru lipsa de acțiune de care a dat dovadă și de acceptare a ajutorului pro bono: ”Mai întâi, în primul an, pe de o parte am avut Covid, și era un om cu o anumită vârstă, care nu putea veni la București, și trebuia să-i trimitem documente. Și de fapt preocuparea noastră era să stabilizăm financiar Primăria. După care…”.

Capitala se sufocă, dar Nicușor Dan ne spune că putea să fie și mai rău și cere răbdare

Lipsa de acțiune de care Nicușor Dan a dat dovadă în cazul colaborării cu profesorul Horodniceanu nu este un caz singular. În patru ani, nici măcar unul dintre punctele care au figurat în programul său electoral nu a fost materializat.

„Semafoarele se pot rezolva cu matematică. Trebuie să fie un semafor cu cameră care să le permită şoferilor să facă stânga. Traficul va fi redus 40%. Vom scoate maşinile de pe prima bandă, dar mai întâi dăm o lună de acomodare şoferilor”, descria edilul, în campania electorală, sistemul inteligent de management al traficului. Acesta n-a devenit o realitate și în condițiile în care numărul de autoturisme a crescut, cel al numărul de intersecții aflate în sistemul de temporizare al Capitalei a scăzut, și nu i se mai dă importanță.

Din această cauză, nu doar la orele de vârf, Bucureștiul este un oraș în care găsești o ”parcare” la fiecare semafor. În ea stau, după ce au avut de depășit și obstacolul lipsei benzilor unice, și mijloacele de transport public de suprafață, care reprezintă alternativa pe care Nicușor Dan le-o propune acum bucureștenilor.

Mai mult, este și o expresie a faptului că în patru ani edilul nu doar că nu a oferit soluții, ci nici măcar nu a înțeles enunțul problemei, astfel că nu le poate oferi nici pe viitor. O demonstrează faptul că justifică pe seama traficului blocarea planului urbanistic general, susținând că dezvoltarea urbană a dus la ”sufocarea” orașului, și le spune bucureștenilor că altfel lucrurile puteau sta chiar mai rău. Și că le propune 2035 drept termen pentru a scăpa de ambuteiaje și poluare. De ce 2035 și nu alt an, numai el știe.