Executivul ar putea aproba, în şedinţa de marţi, un acord cu Guvernul Ucrainei privind construcţia podului rutier de frontieră peste râul Tisa, la graniţa dintre cele două state, în zona localităţilor Sighetu Marmaţiei – Bila Tserkva. Acest pod reprezintă un nou pas în planul mai amplu prin care România va deveni principalul ”jucător” în reconstrucția Ucrainei. Prin țara noastră urmează să treacă ajutoarele venite din Europa, iar proiectele de infrastructură pregătesc marea reconstrucție, de după război.
Durata de execuție a podului este de 20 de luni, iar valoarea totală a proiectului se ridică la 130 milioane lei.
„Amplasamentul lucrărilor care se supun autorizării se află în județul Maramureș, UAT Sighetu Marmației și Bocicoiu Mare. Amplasamentul podului este situat pe teritoriul României la granița cu Ucraina. Podul se află situat între localitățile Sighetu Marmației (România) și Biserica Albă (Ucraina) și are o lungime totata de 268.60 m (150,45 m pe teritoriul României). Prezenta autorizație are ca obiect doar lucrări pe teritoriul României. Obiectivul de investiții nu face parte din rețeaua rutieră TEN-T.”
În zona de nord, România are o frontieră terestră cu Ucraina de 273 de kilometri, însă există doar 3 puncte de trecere a frontierei.
Noul pod va avea o lungime de 540 de metri, parcare pentru autoturisme (13 locuri) respectiv 10 pentru TIR-uri şi cântare pentru camioane. Pentru fiecare sens vor fi prevăzute cinci benzi : un culoar pentru autocare, două benzi pentru autoturisme şi alte două pentru camioane.
În Galați și Brăila se construiesc aeroport și hub logistic
Poziția strategică a României, în contextul războiului din Ucraina, are și efecte benefice pentru țara noastră. Județele Brăila și Galați vor deveni noul ”centru de interes” al Europei, asta pentru că în această zonă va fi amplasat hub-ul de reconstrucție pentru Ucraina, dar tot pentru Brăila și Galați se construiește un nou aeroport.
Investițiile pentru hub-ul regional destinat reconstrucției Ucrainei, investițiile în noul aeroport, dar și investițiile în porturile dunărene din Brăila și Galați vor avea efecte benefice în economia celor 2 județe.
Hub-ul logistic va concentra toate ajutoarele venite din Europa pentru Ucraina, acestea urmând a fi depozitate în Galați și Brăila, iar apoi transferate către Ucraina.
Transformarea zonei Galați – Brăila într-un hub logistic pentru companiile străine va dinamiza investițiile străine în zona celor două orașe, dar și investițiile în judeţele din estul României, aflate la graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, zona Moldovei înregistrând unele decalaje de dezvoltare, comparativ cu alte regiuni ale României.
Noul aeroport Galați-Brăila
Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.
„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bîrlad (Vaslui), precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
Alte proiecte aflate pe ordinea de zi a Guvernului
Executivul urmează să adopte, de asemenea, bugetele de venituri şi cheltuieli pe 2024 pentru mai multe instituţii: Compania Naţională “Administraţia Porturilor Dunării Maritime” – S.A. Galaţi, Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa, Societatea Uzina Mecanică Orăştie S.A, Societatea CUPRU MIN S.A. Abrud, Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A., Societatea Naţională a Sării S.A, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST – S.A. Deva, Compania Naţională Loteria Română S.A., Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară.
Pe agenda şedinţei Executivului se mai află proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii de colaborare în utilizarea informaţiilor privind călătorii, semnat la 19 ianuarie 2024, la Bucureşti, precum şi o hotărâre pentru repartizarea pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat a sumei de 97.099.000 de lei, pentru finanţarea programului naţional “Masă sănătoasă”, în perioada desfăşurării activităţilor didactice în anul 2024.
Membrii Cabinetului vor discuta şi despre un memorandum privind setul de priorităţi în domeniul schimbărilor climatice şi a planului de acţiune pentru îndeplinirea acestora, aferente anului 2024.
Un alt subiect al şedinţei de Guvern va fi stadiul pregătirii şi organizării alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din acest an.
