Guvernul a făcut din investiți motorul dezvoltării țării, iar România se află, constant, între țările din Uniunea Europeană cu cele mai mari creșteri ale producției industriale și a economiei. Iar acest lucru se simte și în faptul că românii au la dispoziție mai mulți bani pentru a face investiții personale sigure, cum sunt cele în titlurile de stat.
Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 7% comparând februarie 2024 și aceeași lună din 2023, efect direct al măsurilor Guvernului de plafonare a adaosului comercial pentru produsele de bază, dar și a prețului la energie și gaze. Limitarea și chiar scăderea unor prețuri, le-a dat românilor posibilitatea de a-și reduce cheltuielile lunare și de a face unele economii.
Iar economiile făcute de români se văd şi în vânzările de titluri de stat Fidelis, ajunse la ediția a 16-a. Săptămâna trecută românii au investit în aceste instrumente de economisire o sumă record de aproape 3,2 miliarde de lei, echivalentul a 643 milioane de euro.
De asemenea, depozitele în lei ale populaţiei din bănci sunt la un maxim istoric. În februarie 2024 au ajuns la 223,5 miliarde lei, în creştere cu 21,9% faţă de februarie 2023. Iar la Bursă, pe piața fondurilor mutuale, pe cea de criptomonede sau pe cea externă, sumele investite sunt într-o continuă creștere.
Maghiarii susțin că România a depășit Ungaria în privința calității vieții
O altă dovadă a faptului că măsurile luate de PSD au condus la creșterea nivelului de trai al românilor îl reprezintă datele Eurostat în ceea ce privește PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare. La acest indicator, România a ajuns la 78% din media UE, și a depășit Ungaria, care este la valoarea de 76%.
Momentul a fost semnalat și de Ákos Péter Bod, profesor de economie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost guvernator al Băncii Naţionale a Ungariei, într-o analiză pentru Portfolio.hu, cel mai apreciat portal de ştiri şi analize economice din țara vecină. ”Uitaţi de Austria. Trebuie să ajungem din urmă România! Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există“, a menționat Ákos Péter Bod.
Creșterea puterii de cumpărare vine și cu o altă măsură crucială, introducerea salariului minim european. Până la 1 ianuarie 2025 niciun salariat cu normă întreagă nu va câștiga mai puțin de 500 euro net lunar, respectiv 50% din salariul mediu net.
Premierul Marcel Ciolacu a stabilit deja cu angajatorii ca de la 1 iulie 2024 salariul minim să crească la 3.700 de lei, ceea ce va reprezenta 49% din salariul mediu pe economie, urmând ca de la 1 ianuarie 2025, salariul minim să depășească 4.000 de lei, atingând astfel cota de 50% din salariul mediu net.
