Klaus Iohannis a participat, joi, la Vilnius, în marja Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări, prilej cu care a susținut, la final, și o scurtă conferință de presă. Printre chestiunile puse pe tapet a fost nerespectarea marjei de 2,5% din Produsul Intern Brut al României pe care țara noastră ar fi trebuit să îl aloce pentru dotarea Armatei Române cu arme și echipamente noi.

Una dintre întrebările primite de la jurnaliști a fost de ce România nu a reușit să aloce minim 2,5% pentru cheltuieli de apărare, așa cum a promis, după cum se arată în raportul recent al NATO.

Explicația lui Iohannis a fost simplificată: ‘unele lucruri pe care am fi vrut să le achiziționăm nu au fost disponibile’, a spus șeful statului.

„Explicația nu este complicată. Nu este corect să avem abordări contabile, ci să avem o viziune mai amplă. Există câteva motive principale pentru discrepanța dintre alocare și cheltuire. Banii nu au putut fi cheltuiți. Un motiv care nu ține de noi este că unele lucruri, pe care am fi vrut să le achiziționăm, nu au fost disponibile. Este o problemă globală în domeniul militar, unde cererea este mai mare decât oferta.

Acestea au fost condițiile bugetare, create și de inflație, atunci când banii lichizi nu erau disponibili pentru cheltuielile de înzestrare. Multe cheltuieli s-au realizat, dar nu în anul calendaristic 2023, ci în ianuarie și februarie, dar au fost înregistrate în contabilitate pentru anul 2023 când au fost angajate.

Un alt factor, care a afectat nu doar înzestrarea, ci și pe români, a fost inflația mare de anul trecut. Este important de menționat că am cheltuit o sumă considerabilă pentru Apărare și pentru a asigura securitatea României“, a declarat Klaus Iohannis.