Țara care îi ia apărarea lui Iohannis în cursa pentru șefia NATO: ‘Este o candidatură legitimă!’
Candidatura lui Klaus Iohannis la NATO este legitimă, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul slovac de externe Juraj Blanar, care nu a exprimat însă sprijinul ţării sale pentru actualul preşedinte român, ci a spus că aşteaptă să vadă cum intenţionează cei doi candidaţi să protejeze interesele de securitate ale ţărilor central-est-europene.
“Slovacia este serioasă în ceea ce priveşte abordarea subiectului viitorului şef al NATO şi m-am aşteptat la mai multă deschidere, empatie, din partea statelor membre, faţă de cererile ţărilor din zona estică pentru că aceste ţări sunt cel mai mult expuse conflictului din Ucraina”, a declarat Blanar pe marginea reuniunii NATO, referindu-se la ţările din formatul Bucureşti-9 (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania). “Ne-am aşteptat să se discute mult mai mult despre interesele noastre. Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnul Iohannis. Este o candidatură legitimă. Poziţia noastră e foarte clară. Dorim să auzim cum doresc să ocrotească ambii candidaţi interesele noastre de securitate. Particulară pentru Slovacia este tema protecţiei antiaeriene, pentru că noi începând din 1 aprilie nu mai suntem protejaţi aerian de niciun sistem, după ce Italia şi-a retras bateria antiaeriană temporară”, a explicat şeful diplomaţiei de la Bratislava, relatează AGERPRES.
Presupune un acord
El a spus că vrea să vadă cum va rezolva această problemă Klaus Iohannis sau Mark Rutte, “indiferent cine va fi”, şi a precizat că ţara sa va purta discuţii bilaterale cu Olanda pentru că şi aceasta a avut un sistem antiaerian pe care l-a retras din Slovacia. “Presupunem că vom ajunge la un acord comun înainte de summitul de la Washington”, a spus ministrul slovac când a fost întrebat care este orizontul de timp în care va fi decis noul secretar general.
Ministrul ceh Jan Lipavsky s-a arătat favorabil pentru o numire a lui Mark Rutte în fruntea NATO, deşi nici ţara sa nu a exprimat o poziţie clară la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor NATO.
Întrebat dacă s-a exprimat pro sau contra faţă de candidatura lui Klaus Iohannis, el a afirmat joi într-un briefing că nu s-a ajuns la un asemenea vot în cadrul reuniunii ministeriale de miercuri şi joi. Lipavsky şi-a exprimat speranţa ca procesul de alegere a unui nou secretar general al NATO să se termine cel târziu la reuniunea informală de la Praga a miniştrilor de externe de la sfârşitul lui mai sau cel târziu la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Washington.
Ungaria pare de partea României
Ungaria îşi menţine veto-ul faţă de candidatura premierului olandez Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO şi sugerează că ar putea fi de acord cu susţinerea preşedintelui Klaus Iohannis în această funcţie, potrivit declaraţiilor făcute miercuri, la Bruxelles, de ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto, citat de MTI, relatează News.ro.
La conferinţa de presă susţinută în pauza reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO, şeful diplomaţiei ungare a declarat că Budapesta a susţinut întotdeauna întărirea aripii de est a alianţei şi speră că această direcţie se va reflecta şi în persoana următorului secretar general.
„Situaţia este că în toată istoria NATO, până acum nu s-a întâmplat ca secretarul general să fie ales dintr-un stat membru din Europa Centrală sau de Est, deşi de 20 sau 25 de ani, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est sunt membre NATO”, a subliniat Szijjártó. „De aceea, eu cred că este timpul să ne gândim serios la această idee”, a adăugat oficialul maghiar.
Pe de altă parte, Peter Szijjarto a recunoscut că inclusiv Ungaria admite că principala ameninţare de securitate pentru regiune vine dinspre Moscova, deşi Budapesta a întreţinut relaţii cordiale cu regimul lui Vladimir Putin chiar şi după invazia din Ucraina.
„Dacă aici, în cadrul NATO, suntem de acord – şi suntem! – că principala provocare vine în prezent dinspre est, atunci cred că este o idee bună ca secretarul general să provină, în sfârşit, tot din jumătatea de est a NATO”, a explicat ministrul ungar de externe.
Szijjarto a confirmat, de asemenea, că „o parte semnificativă” a statelor membre” NATO susţin „în mod clar” alegerea lui Mark Rutte ca secretar general. „Însă Ungaria nu va putea face acest lucru”, a anunţat şeful diplomaţiei ungare.
El a subliniat că NATO este o alianţă de apărare „unde este nevoie de cel mai înalt nivel de încredere în direcţia liderilor”.
„Noi, partea maghiară, nu putem avea un nivel înalt de încredere – de fapt, niciun fel de încredere – într-o persoană care în trecut a vorbit despre îngenuncherea Ungariei”, a explicat ministrul. „Cred că acest lucru este de înţeles pentru toată lumea”, a punctat Péter Szijjártó.
El a dezvăluit că mai sunt câteva state membre „care ezită”, iar candidatura preşedintelui Klaus Iohannis a creat o nouă situaţie în acest sens.
„Ne bucurăm că există un candidat central-european şi o voi spune din nou: credem că este timpul să discutăm serios despre cum se poate întâmpla ca NATO să nu fi avut niciodată un secretar general din regiunea Europei Centrale sau de Est” – a conchis Szijjártó, fără a declara explicit că Budapesta susţine candidatura lui Klaus Iohannis la şefia NATO.
Klaus Iohannis, despre candidatura la şefia NATO: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. În continuare, consider că şansele mele sunt rezonabile
Şeful statului Klaus Iohannis a declarat, că nu intenţionează să îşi retragă candidatura pentru funcţie de secretar general al NATO şi nici să negocieze o altă funcţie la nivel european. El a mai precizat că a văzut că alţi oficiali străini au anunţat susţinerea pentru premierul olandez Mark Rutte, pentru această poziţie, însă consideră în continuare că şansele sale sunt rezonabil.
„Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO. Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare consider că şansele mele sunt rezonabile”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat despre faptul că mai mulţi lideri străini au spus că îl susţine pe Mark Rutte şi dacă, în acest context ia în calcul să îşi retragă candidatura pentru şefia NATO sau dacă va negocia o altă funcţie la nivel european, miercuri într-o conferinţă de presă la Cotroceni susţinută împreună cu Charles Michel.
NATO se află în plin proces de dezbatere şi căutare a consensului cu privire la numele următorului secretar general al Alianţei Nord-Atlantice, dar poziţia Washingtonului este aceea că îl susţine pe deplin pentru această funcţie pe actualul premier olandez Mark Rutte, deşi apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis, „un prieten”, a decis să intre în competiţie, a declarat marţi, într-un briefing de presă la Bruxelles, ambasadoarea SUA la NATO, Julianne Smith.
