Stabilirea salariului minim este o procedură delicată, care are drept obiectiv realizarea unui echilibru între obiective care uneori sunt opuse şi, de aceea, sfaturile experţilor îi pot ajuta pe decidenţi în acest proces, se arată într-un capitol separat al analizei aprofundate privind dezechilibrele macroeconomice ale României, publicată luni de Comisia Europeană, relatează Agerpres.
În analiza sa, Executivul comunitar subliniază că, în România, modificarea salariului minim este decisă de Guvern „pe baze discreţionare”. Salariul minim legal este fixat de Guvern după negocieri consultative cu sindicatele şi patronatele. Tipic, nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în ianuarie, dar sunt posibile şi ajustări ad-hoc în timpul anului. “Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară”, apreciază Executivul comunitar.
Comisia Europeană precizează că există riscuri şi beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim.
Pe de o parte, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere şi poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii. Obiectivul salariului minim este creşterea veniturilor şi productivităţii muncii şi să îmbunătăţească bunăstarea muncitorilor aflaţi la capătul de jos al distribuţiei veniturilor şi, în acelaşi timp, să reducă inegalităţile.
“În acelaşi timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop şi susţine mai degrabă indivizii decât gospodăriile şi acoperă numai persoanele angajate”, subliniază Executivul comunitar.
Posibil efect negativ: concedieri!
Analiza atrage atenţia că majorările salariale excesive ar putea avea efecte negative asupra gradului de ocupare. În unele situaţii, angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puţin productivi angajaţi. Există de asemenea riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să diminueze stimulentele pentru muncitori de a-şi îmbunătăţi competenţele.
La nivel macro, majorări mari ale salariului minim ar putea contribui la deteriorarea dezechilibrelor externe, imediat printr-o absorbţie crescută, iar în timp prin pierderi la capitolul competitivitate a costurilor.
Apel la părerea experților
În acest context, recursul la sfatul experţilor îi poate ajuta pe decidenţi în sarcina lor sensibilă a stabilirii salariului minim.
“Acest lucru este valabil în special în ţările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România. În aceste cazuri, unii economişti susţin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puţin parţial, din mâinile politicienilor şi fie delegarea sa către experţi independenţi, fie utilizarea unei formule matematice, cum este în prezent cazul în Franţa şi Ţările de Jos“, se arată în analiza Comisiei Europene.
Evoluţiile recente ale salariului minim în România confirmă necesitatea unei reforme ambiţioase care să asigure că modificările duse salariului minim sunt mai predictibile şi calibrate într-un mod care este echitabil şi aliniat cu nevoile fundamentale ale economiei, concluzionează Executivul comunitar. Această reformă ar trebui concepută în consultare cu partenerii sociali şi într-un mod care se respecte în totalitate cerinţele directivei UE din 2022 privind salariul minim adecvat.
Vezi și: Florin Cîțu: ‘Această coaliție socialistă face jocurile lui Vladimir Putin! O arată faptele’
