Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dezbate marţi contestaţia depusă de Alianţa Dreapta Unită la decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului său de constituire, după o primă amânare cerută luni de PMP.

• Biroul Electoral Central a respins, duminică, protocolul de constituire a alianţei electorale “Dreapta Unită USR – PMP – Forţa Dreptei”, la solicitarea reprezentantului PSD. În esenţă, BEC a motivat respingerea protocolului prin faptul că, în Registrul partidelor politice, Cristian Diaconescu este cel care apare ca preşedinte al PMP, în timp ce protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca.

Argumentele PMP împotriva deciziei BEC

Alianța electorală formată din Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei, reprezentată de societatea de avocați Dragne & Asociații, a depus o contestație împotriva Deciziei nr. 1/D/17.03.2024 emisă de Biroul Electoral Central (BEC). Argumentele prezentate în contestație se concentrează pe ceea ce alianța consideră a fi nelegalități și excese de putere din partea BEC în procesul de verificare și validare a protocolului de constituire a alianței electorale „Alianța Dreapta Unită – USR, PMP, Forța Dreptei”.

Contestația ridică trei probleme principale:

1. Excesul de putere al BEC: Contestatorii susțin că BEC a depășit limitele controlului de legalitate prevăzut de lege prin intrarea nepermisă în analiza legalității protocolului de constituire a alianței, inclusiv verificarea calității reprezentanților partidelor semnatare ale protocolului. Ei argumentează că acest lucru constituie un exces de putere, întrucât BEC ar fi trebuit să se limiteze la verificarea îndeplinirii condițiilor formale impuse de Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, fără a se implica în aspecte ce țin de deciziile interne ale partidelor politice.

2. Nelegalitatea Deciziei BEC din perspectiva omiterii verificărilor statutare și a mandatului: Contestatarii argumentează că Decizia BEC este nelegală și din cauza omiterii verificării aprobărilor statutare necesare și a mandatului acordat reprezentanților partidelor pentru constituirea alianței electorale. Ei susțin că au fost depuse dovezi suficiente care atestă că Partidul Mișcarea Populară (PMP) a decis în mod legal constituirea alianței și a mandatat reprezentanți pentru semnarea protocolului, iar aceste decizii au fost aprobate de organele competente ale partidului.

3. Greșita interpretare a opozabilității mențiunilor din Registrul Partidelor Politice: Ultimul argument se axează pe critica Deciziei BEC de a se baza exclusiv pe mențiunile din Registrul Partidelor Politice în ceea ce privește reprezentarea partidului, ignorând dovezi adiționale care atestă mandatarea unor membri de partid pentru a efectua actele juridice necesare în relația cu BEC.Contestatarii subliniază că acest lucru reprezintă o interpretare eronată și un exces de putere din partea BEC. Astfel, conform contestație, nu este relevant cine figurează ca președinte al PMP în Registrul Partidelor.

În concluzie, contestația solicită instanței să constate nelegalitatea Deciziei nr. 1/D/17.03.2024, să o anuleze și să permită înregistrarea protocolului de constituire a alianței electorale „Alianța Dreapta Unită – USR, PMP, Forța Dreptei”. Argumentele sunt susținute prin referire la legistația din domeniu, decizii anterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și prin prezentarea unor probe specifice, incluzând statutul partidelor și hotărâri ale organelor lor de conducere.

Argumentele PMP, extras din contestația depusă la ÎCCJ:

Contestația PMP la ÎCCJ by florinpuscas