‘Înseamnă că se impun noi discuţii tehnice cu CE’

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, anunţă joi că PNL sprijină antreprenorii care încep o afacere de la zero iar definirea unei microîntreprinderi prin pragul de 500.000 euro al cifrei de afaceri anuale este esenţială pentru a permite unei companii să crească. Liderul PNL afirmă că, dacă aprobarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR depinde de modificarea acestui prag, înseamnă că se impun noi discuţii tehnice cu Comisia Europeană.

„Ca reprezentant al clasei de mijloc şi al mediului privat, PNL sprijină antreprenorii care încep o afacere de la zero. Definirea unei microîntreprinderi prin pragul de 500.000 euro al cifrei de afaceri anuale este esenţială pentru a permite unei companii să crească. Dacă aprobarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR depinde de modificarea acestui prag, înseamnă că se impun noi discuţii tehnice cu Comisia Europeană”, spune preşedintele PNL pe Facebook.

Nicolae Ciucă arată că „sufocarea afacerilor mici printr-un regim de taxare care le limitează capacitatea de dezvoltare încalcă dreptul liberei iniţiative în economie”.

„Tocmai de aceea, parlamentarii liberali au introdus în legea bugetului de stat pe 2024 un amendament care blochează creşterea taxelor în acest an. Vom susţine microîntreprinderile şi pe viitor, pentru că respingem penalizarea fiscală a unei companii pe criteriul cifrei de afaceri”, arată Ciucă.

El menţionează cele 10 motive pentru care liberalii susţin microîntreprinderile:

1. Impozitarea scăzută a microîntreprinderilor a stimulat apetitul pentru afaceri al românilor. Acest regim fiscal a crescut numărul total de firme. Cifra de afaceri a celor aproape 500.000 de microîntreprinderi a fost la finalul anului fiscal 2022 de peste 270 de miliarde lei.

2. Mulţi români din diaspora s-au întors acasă pentru că România a devenit foarte competitivă fiscal.

3. Fiscalitatea relaxată a permis ca micii antreprenori să se dezvolte în vremurile grele.

4. Impozitarea de 1% a crescut capitalul românesc, care a intrat în zone de piaţă unde nu exista o ofertă competitivă. Acum, mulţi români simt că munca lor este plătită pe merit.

5. Microîntreprinderile au acces mai greu la finanţare, dar regimul fiscal permisiv le lasă banii prin care pot creşte organic, fără împrumuturi.

6. Evaziunea a scăzut masiv în rândul microîntreprinderilor. Plata unui impozit mic este de preferat unor probleme judiciare mari.

7. Comunităţile mici se dezvoltă după apariţia microîntreprinderilor. Antreprenoriatul din mediul rural şi oraşele mici a demonstrat că aici se poate face profit şi crea locuri de muncă.

8. Microîntreprinderile au generat 1,2 milioane de locuri de muncă, pentru că au reuşit să pătrundă în localităţi de care marile companii nu erau interesate. Ele aduc flexibilitate pe piaţa muncii, redefinind relaţiile dintre angajat şi angajator într-un cadru fiscal mai avantajos.

9. Birocraţia contabilă a scăzut simţitor, ca urmare a regimului fiscal permisiv, care a simplificat relaţia microîntreprinderilor cu ANAF.

10. Rezilienţa economică a României a crescut, prin flexibilitatea şi adaptabilitatea specifice microîntreprinderilor în faţa provocărilor pieţei.

Adrian Câciu susține că cererea de plată 3 din PNRR nu este blocată: „Suntem în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene”

Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat, miercuri, că cererea de plată nr. 3 din PNRR nu este blocată, ca replică la informațiile apărute în presă (G4media) cum că aceasta ar fi blocată de autoritățile de la Bruxelles. Ministrul a mai spus că autorităţile din România sunt în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor.

Adrian Câciu: „Cererea de plată 3 nu este blocată. Suntem în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene, aşa cum am fost la fiecare cerere de plată şi cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor din PNRR. Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informaţii şi stadiul jaloanelor. Ne aşteptăm la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor în bugetul ţării”, conform News.ro.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de G4Media, Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern pe 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro.

Cele mai mari probleme ar fi cu reforma companiilor de stat, cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi şi cu numirile la vârful companiilor din energie, dar şi cu noii şefi ai AMEPIP, super-agenţia care controlează firmele de stat.

Cea de-a treia cerere de plată, potrivit planului ajustat, are o valoare totală de 2.669.705.062 euro (1.858.678.580 EUR sub formă de granturi şi 811.026.482 EUR sub formă de împrumuturi) şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.

 

Redacția RONEWS
Redacția RONEWS
Articles: 3244