Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat, joi, că statul român a fost înștiințat în legătură cu pronunțarea, vineri, a deciziei în procesul legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, proces în care compania canadiană Gabriel Resources cere României despăgubiri în valoare de 6,7 miliarde de dolari.

• „Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională. Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etaepele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii (…) perspectiva de a schimba decizia care se va pronunța vineri, în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”, a declarat Marcel Boloș.

Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile canadiene Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de “proiectul minier aurifer de la Roşia Montană”, se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit unui răspuns transmis de Guvern, la solicitarea AGERPRES, în baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.

La finalul lunii februarie, Marcel Boloş spunea că ar prefera o decizie nemonetară din partea instanţei internaţionale, chiar dacă aceasta ar presupune şi continuarea investiţiei.

Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID) în iulie 2015.

Scurt istoric

Guvernul prezintă succint şi susţinerile de fapt generale pe care reclamanţii le-au invocat în acest dosar.

“Guvernul a inclus în mod necorespunzător şi apoi a menţinut o zonă a proiectului minier aurifer de la Roşia Montană pe o Listă a Monumentelor Istorice începând cu anul 2010. Organismul competent român (Comisia de specialitate constituită în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor) nu a emis o recomandare cu privire la evaluarea impactului Proiectului minier aurifer de la Roşia Montană asupra mediului timp de aproximativ nouă ani (2006-2015). Ulterior, s-a susţinut că nici până în prezent nu este emis un astfel de acord de mediu”, se arată în document.

Conform Executivului, reclamanţii au susţinut şi că, în anul 2013, “Parlamentul a iniţiat o lege care nu era necesară şi, ulterior, a respins proiectul de lege care ar fi permis implementarea Proiectului minier aurifer de la Roşia Montană”.

Guvernul precizează că în apărările sale scrise “România a respins acuzaţiile reclamanţilor privind încălcarea acordurilor internaţionale (…) şi a prezentat tribunalului arbitral argumentaţia sa privind culpa proprie a reclamanţilor pentru faptul că nu au reuşit să obţină avizele prevăzute de legislaţia naţională pentru construirea facilităţilor necesare exploatării miniere din localitatea Roşia Montană şi pentru exploatarea minieră propriu-zisă”.

România a mai arătat că reclamanţii sunt “singurii responsabili” pentru starea în care se găsesc astăzi, deoarece “nu au reuşit să obţină nici măcar licenţa socială pentru exploatarea minieră”.

Totodată, în privinţa listării zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO, pentru a apăra deciziile deja luate de unele autorităţi publice naţionale, avocaţii României au susţinut că “înscrierea la UNESCO nu aduce atingere dreptului investitorilor să solicite obţinerea permiselor necesare pentru realizarea proiectului minier”. S-a invocat şi că “decizia de înscriere nu reprezintă o acţiune a României, ci a UNESCO”.