Șeful APIA a călcat pe bec: A oprit plata banilor pentru agricultori, în ciuda deciziilor Comisiei Europene

Protestul din stradă al agricultorilor s-a încheiat după intervenția decisivă a lui Marcel Ciolacu și rezolvările punctuale oferite de ministrul Florin Barbu. Însă, mulți dintre ei sunt nemulțumiți de modul în care șeful din partea PNL al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) își face treaba.

Ionuț Lupu, președintele interimar al APIA, a oprit mai multe plăți din fonduri către agricultori, deși unora le-a dat subvențiile pentru exact aceeași activitate. Lupu este acuzat de abuz în serviciu pentru că a plătit discreționar anumiți fermieri și că acționează politic.

La 11 octombrie 2023, Nicolae Ștefănuță, ales pe listele USR, unul dinte europarlamentarii români trimiși la Bruxelles ca să apere drepturile tuturor românilor, inclusiv ale fermierilor, a cerut Comisiei Europene să spună dacă România, prin decizia de a acorda subvenții celor care recoltează stuful, încalcă normele europene. În plus, el a solicitat clar să i se spună dacă modificările pe care Parlamentul României le-a făcut pe această temă, a padiculturii, încalcă sau nu legislația europeană.

Vă prezentăm solicitările europarlamentarului Nicolae Ștefănuță:

”O investigație jurnalistică recentă a arătat cum Delta Dunării, patrimoniu al biodiversităţii, din România a fost capturată politic și e în pericol de a dispărea din cauza intereselor financiare pe care le prezintă zonele stufoase, finanțate, paradoxal, cu subvenții europene pentru agricultură. Recent, mai multe modificări normative au transformat recoltarea stufului din deltă într-o activitate agricolă, din care se obțin subvenții de milioane de euro. Mlaștinile, turbăriile și plantele care cresc în zonele inundate natural stochează carbonul așa cum o fac pădurile, spun oamenii de știință, tocmai pentru că nu există o activitate agricolă intensivă.

Ancheta jurnalistică indică modul în care legile și normele ministeriale au fost modificate pentru a ajuta companiile ce au legătură politică cu puterea să obțină milioane de euro din fonduri europene.

1. Solicităm Comisiei să analizeze dacă modificările normative încalcă legislația europeană.

2. Solicităm o analiză a Comisiei cu privire la subvențiile din fonduri UE care au fost acordate pentru această activitate.

3. În cazul în care se constată nereguli, Comisia ar trebui să sesizeze Parchetul European pentru recuperarea subvențiilor acordate și pentru pedepsirea celor care au permis acest lucru.”.

Șfetănuță a primit un prim răspuns la scurt timp, pe data de 2o noiembrie. Comisia Europeană l-a pus chiar pe comisarul pe agricultură, Janusz Wojciechowski, să îi explice atenția pe care o acordă speței în cauză.

”Comisia este la curent cu recentele modificări legislative ale Parlamentului României menționate în ancheta din ziar. În prezent, Comisia evaluează dacă aceste modificări, inițiate de Parlamentul României, sunt conforme cu dreptul Uniunii.

Politica agricolă comună (PAC) este pusă în aplicare prin gestiune partajată cu statele membre, iar deciziile privind plățile către fermieri țin de responsabilitatea statelor membre. Prin urmare, Comisia nu efectuează plăți directe către fermieri. Este responsabilitatea statelor membre să recupereze toate plățile necuvenite efectuate cu sprijinul UE, inclusiv pentru nereguli și fraude.

În cazurile posibile de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii, Comisia sesizează fără întârziere Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Cazurile de suspiciune de comportament infracțional în legătură cu care Parchetul European (EPPO) și-ar putea exercita competența sunt apoi transmise EPPO. În toate cazurile în care OLAF efectuează investigații administrative, dacă investigațiile OLAF confirmă nereguli, oficiul adresează recomandări instituțiilor UE sau autorităților naționale relevante pentru a se asigura că fondurile afectate sunt recuperate.”, se arăta în răspunsul Comisiei Europene.

Desigur, Parchetul European nu avea cum să intervină la acea dată, pentru că niciun fermier nu primise vreun eurocent din subvenția acordată pentru recoltarea stufului. Banii au început să fie dați abia în luna ianuarie a acestui an, așa cum prevede legea.

Însă, decizia finală a Comisiei Europene că toate subvențiile pentru paludicultură a venit în decembrie 2023. Atunci, Bruxellesul a aprobat Planului Strategic PAC al României pentru perioada 2023-2027, așa cum anunțat Ministerul Agriculturii.

”Modificările Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PAC) al României pentru perioada 2023-2027 au fost aprobate de către Comisia Europeană. Propunerea de revizuire, transmisă pe 17 octombrie, s-a concretizat în urma consultărilor desfășurate cu partenerii economici și sociali, reprezentând un pas esențial în adaptarea la nevoile actuale ale sectorului agricol.

Planul Strategic consolidat va îmbunătăți condițiile de accesare a plăților directe, atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic. Printre cele mai importante modificări din sectorul vegetal se regăsesc definiția fermierului activ aplicabilă pentru beneficiarii de plăți directe și flexibilizarea condițiilor prevăzute de GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile.

Pentru a răspunde nevoilor și solicitărilor formulate de fermierii din sectorul zootehnic, au fost propuse modificări ale schemelor existente pentru sectorul bovine și ovine, dar și o intervenție nouă care va veni în ajutorul crescătorilor de vaci: sprijin cuplat pentru venit – porumb pentru siloz.

Aceste modificări reflectă angajamentul MADR în promovarea unei agriculturi moderne, sustenabile și adaptate la schimbările climatice, contribuind astfel la consolidarea poziției României în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. MADR mulțumește partenerilor implicați în acest amplu proces de consultare și reafirmă sprijinul constant în dezvoltarea durabilă a sectorului agricol național.”, precizat ministerul pe 13 decembrie.

În documentul pe care Comisia Europeană l-a acceptat scrie destul de clar, la pagina 54, că:

”A7. Corelarea unor prevederi de la nivelul cap. 4 cu prevederile legislative naționale

Motivele care justifică modificarea

Modificarea efectuată la nivelul capitolului 4 – subcapitolul 4.1.1.1 – Definirea producției și subcapitolul

4.1.3.2 Criteriile pentru asigurarea faptului că terenurile se află la dispoziția fermierului, vizează clarificarea modului în care pajiștile permanente cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură pot obține sprijin prin PS 2023-2027.

Prin modificarea din luna mai a anului 2023 a legislației naționale referitoare la organizarea, administrarea şi exploatarea pajiștilor permanente (OUG nr. 34/2013), au fost introdusă în definiția pajiștii permanente și pajiștile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură.

Ca urmare a acestei modificări, este necesară modificarea PS 2023-2027, pentru punerea în acord cu noile prevederi naționale și acordarea posibilității fermierilor care se încadrează în noua prevedere să depună cereri de plată.

În acest sens, a fost actualizată definiția activității agricole, în sensul menționării faptului că este inclusă și categoria „paludiculturii în scop furajer”.

De asemenea, ca urmare a acestei modificări, este necesară completarea definiției privind hectarul eligibil, prin introducerea și a categoriei altor entități de drept public care pot pune la dispoziția fermierului noile categorii de pajiști permanente, introduse prin ultimul amendament al legislației naționale.

Efectele preconizate ale modificării

Modificarea textului va conduce la facilitarea accesului fermierilor activi la sprijinul acordat sub forma plăților directe din Pilonul I.

Modificare este aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Impactul modificării asupra țintelor și indicatorilor

Această modificare nu determină modificări ale valorilor țintelor menționate la articolul 109 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/2115.

Impactul modificării asupra planului de finanțare

Nu este cazul.”.

Așadar, Bruxellesul a dat undă verde acordării și plății subvențiilor pentru recoltarea stufului din Delta Dunării. Totodată, același document aprobat de Comisia Europeană prevede, la pagina 311, următoarele:

”4 Elemente comune mai multor intervenții

4.1 Definiție și cerințe minime

4.1.1 Activitate agricolă

4.1.1.1 Definirea producției

“Activitatea agricolă” este prevăzută astfel încât să permită contribuția la furnizarea de bunuri private și publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor:

a). producția de produse agricole, care include acțiuni precum creșterea animalelor sau cultivarea de produse agricole, inclusiv prin paludicultură în scop furajer, recoltarea, cosirea, reproducția animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepția produselor pescărești, precum și producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu de producție scurt;

b). în cazul suprafețelor ocupate cu pajiști permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cu animalele pe care fermierul le deține; având în vedere că o alternativă neproductivă nu se poate desfășura la altitudini de peste 1.800 m.”.

În plus, Comisia Europeană a fost de acord și cu prevederile de la pagina 1128:

”7.4 Condiționalitate

7.4.1 Sistemul de control al condiționalității

7.4.1.1 Descrierea sistemului de control al condiționalității

Normele privind condiționalitatea se verifică prin vizite la fața locului, la nivelul întregii exploatații, atât pentru fermierii cu scop control CON din eșantionul clasic, cât și pentru fermierii din eșantionul de teledetecţie (pentru care se generează rapoarte de tip Comasat):

-se identifică și se verifică pe teren respectarea cerințelor privind condiționalitatea la toate parcelele declarate de fermier în cererea unică de plată, inclusiv cele pentru care nu se solicită ajutor (TAn, PPn și CPn);

-se verifică respectarea cerințelor privind normele de condiționalitate atât la nivel de parcelă cât și la nivel de exploatație, pe tot parcursul anului.

Sistemul de sancțiuni administrative pentru condiționalitate se aplică următoarelor tipuri de plăți:

(a) tipurile de intervenții sub formă de plăți directe și anume:

plăţi directe decuplate (sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii, sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii, sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, schemele pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor) și plăți directe cuplate, cum este sprijinul cuplat pentru venit;

(b) plăți pentru angajamente care depăşesc: cerințele legale relevante în materie de gestionare şi standardele relevante GAEC stabilite în art. 12 din Regulamentul (UE) 2021/2115, cerințele minime relevante privind utilizarea îngrăşămintelor şi a produselor de protecţie a plantelor sau pentru bunăstarea animalelor şi alte cerinţe obligatorii relevante prevăzute de dreptul intern şi de dreptul Uniunii, condițiile stabilite pentru menținerea suprafeței agricole pentru păşunat sau pentru cultivare și pentru obținerea de produse agricole (creşterea animalelor sau cultivarea, inclusiv prin paludicultură) și plăți pentru angajamentele care diferă de angajamentele pentru care se acordă plăţi pentru scheme voluntare pentru climă, mediu şi bunăstarea animalelor (eco-scheme).

(c) constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone;

(d) dezavantaje specifice anumitor zone, generate de anumite cerințe obligatorii;

(e) plăţile pentru micii fermieri;

Eșantionul de control acoperă cel puțin 1% din beneficiarii care solicită plățile enumerate mai sus.”.

În concluzie, Comisia Europeană nu a găsit nicio neregulă în acordarea subvențiilor pentru recoltarea stufului. De altfel, lucrurile sunt evidente și pentru Ionuț Lupu, cel care a acceptat la plată subvenții pentru paludicultură, însă numai pentru anumite firme. Altfel, ar fi blocat acordarea banilor, așa cum a făcut-o pentru două firme din Tulcea, la care fusese acționar fiul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD.

Fermierii cer intervenția lui Marcel Ciolacu, după ce liberalul din fruntea APIA a decis să joace politic banii europeni. Ei amintesc și și că Ionuț Lupu ar fi ajuns ilegal șef la APIA, la numai 8 zile de la transferul în instituție, după ce fusese consilier parlamentar în cadrul Cancelariei Președintelui Senatului, nimeni altul decât Nicolae Ciucă.

Redacția RONEWS
Redacția RONEWS
Articles: 1580