La nivelul Uniunii Europene eforturile anticorupție au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre, iar România rămâne în continuare în rândul țărilor UE cu cele mai slabe performanțe în combaterea corupției în sectorul public, alături de Bulgaria și Ungaria, conform raportului pe 2023 lansat de Transparency International.

Indicele de Percepție a Corupției (IPC) reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii.

Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul țărilor UE cu cele mai slabe performanțe, alături de Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficiențe semnificative în privința statului de drept.

Cele mai bune scoruri s-au înregistrat în Danemarca (90).

Unde e problema

Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparație cu media regională.

„În multe țări, printre care și România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative și modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare așadar acțiuni și măsuri constante care să asigure atât îmbunătățirea mecanismelor anti-corupție cât și consolidarea integrității publice”, conform raportului.

Recomandări

La nivel național, recomandările Transparency International Romania includ:

1. Actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent și îmbunătățirea clarității reglementării în domeniul integrității publice;
2. Îmbunătățirea transparenței organizaționale și decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente și acces facil la informații de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Națională Anticorupție;
3. Actualizarea procedurilor de raportare internă și instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public
4. Standardizarea și clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;
5. Adoptarea unei legislații avansate care să clarifice unitar statutul, cariera și eficiența resurselor umane din administrația publică;
6. Utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice, în special pentru procedurile de achiziții și contractele cu risc crescut de apariție a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.