Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistratilor din România, judecătoarea Viorica Costiniu, a declarat miercuri, pentru News. ro, după ce secţia pentru judecători a CSM a trimis o scrisoare deschisă preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie pe tema bugetului şi a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023, că nu crede să existe puncte de vedere atât de contrare încât dialogul, comunicarea directă să fie înlocuită cu scrisori deschise sau închise.
”Ce ar trebui să înţelegem, că acest Consiliu Superior al Magistraturii se gândeşte la personalul din sistem, lucru cu care nu prea ne-am convins prin prestaţiile anului trecut şi ca atare avem o stare de dubiu dacă s-a dorit doar obţinerea unor informaţii legate de administrarea bugetului instanţelor sau să dea sentimentul colegilor noştri că CSM-ul poartă grija noastră, nu a tututora pentru că nu sunt avuţi în vedere nici colegii procurori, şi nici ceilalţi colegi care sunt pensionari”, a rfemarcat Costiniu.
“Modul de comunicare între o autoritate a statului cu preşedintele Înaltei Curţi, respectiv şeful Puterii judecătoreşti, prin scrisori deschise în condiţiile în care nu a avut loc nicio discuţie pe subiectul care face conţinutul scrisorii deşi preşedintele Înalte Curţi este prezent la şedinţele de plen şi ori de câte ori este solicitată bănuiesc că este prezentă pentru discuta chestiunile legate de sistem şi ca atare mai curând această scrisoare deschisă care nu a fost semnată de toţi membrii CSM întrucât unii au fost luaţi, am înţeles, pe nepregătite”, a declarat judecătoarea Viorica Costiniu pentru News.ro.
Ea consideră că este firesc ca toate problemele să fie discutate la nivelul prevăzut de lege.
“Consider că la nivelul maturităţii şi responsabilităţii pe care o au astfel de autorităţi constituţionale este firesc ca toate problemele să se discute la nivelul prevăzut de lege, în şedinţele respective şi nu cred să existe puncte de vedere atât de contrare încât dialogul, comunicarea directă să fie înlocuită cu scrisori deschise sau închise, că nu ştim cât de deschisă este scrisoarea sau în subiectul scrisorii ce ar trebui să înţelegem, că acest Consiliu Superior al Magistraturii se gândeşte la personalul din sistem, lucru cu care nu prea ne-am convins prin prestaţiile anului trecut şi ca atare avem o stare de dubiu dacă s-a dorit doar obţinerea unor informaţii legate de administrarea bugetului instanţelor sau să dea sentimentul colegilor noştri că CSM-ul poartă grija noastră, nu a tututora pentru că nu sunt avuţi în vedere nici colegii procurori, şi nici ceilalţi colegi care sunt pensionari şi care, potrivit statutului lor, sunt judecători ai Justiţiei Române pentru că statutul este unic pentru judecătorul în activitate şi pentru judecătorul pensionar.
Statutul unic presupune o unitate a componentelor atât din punct de vedere politic, care să-i asigure independenţa, cât şi din punct de vedere material, respectiv indemnizaţie şi pensie”, a mai transmis judecătoarea Costiniu.
Preşedinta de onoare a Asociaţiei Magistratilor din România a mai afirmat că instituţiile trebuie să se respecte în primul rând între ele.
“Pe de altă parte, ca în orice altă ţară europeană – pentru că legislaţia noastră este destul de bine ancorată în principiile generale de organizare judiciară – cei care sunt pensionari reprezintă un adevărat tezaur, spunea un coleg francez, pentru activitatea justiţiei oricând fiind disponibili pentru a acoperi dificultăţile ca număr de personal sau faţă de un volum mare de lucru. Iar la noi eu cred că până şi infans conceptus – copilul nenăscut -se află printre cele peste patru milioane de persoane care au dosare pe rolul instanţelor. Ideea era că trebuie să ne respectăm în primul rând instituţiile între ele, ele sunt repere care trebuiesc avute în vedere de noi toţi ceilalţi care compunem acest sistem.
Judecătorii reprezintă puterea judecătorească în această ţară, este o putere constituţională, şi ca atare, dacă ea nu este respectată dinlăuntrul ei, la ce să mai aştepţi din partea altora, indiferent că este vorba de opinie publică, de cetăţeanul de rând, de media sau chiar scăpările cu ghilimele verbale ale politicului cel puţin în ultimii ani cu adresă către Justiţie sau judecători şi procurori? Este firesc să existe o colaborare în elaborarea unor norme legale, constituţionale, care să cuprindă principiile generale fundamentale pe care România şi le-a asumat prin semnarea tuturor tratatelor europene şi ca membră a unei Uniuni care se vrea cât mai democrată şi cât mai justiţiară”, a mai declarat judecătoarea Viorica Costiniu.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) i-a cerut marţi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să comunice procentul alocat anul trecut de Guvern instanţelor din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative şi dacă a ţinut cont de acest procent la alocarea sumelor către ICCJ şi Curţile de Apel.
Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii invocă, în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui ICCJ, rolul CSM de garant al independenţei justiţiei, inclusiv din perspectiva componentei financiare, menţionând şi ”preocuparea” acestuia pentru ”funcţionarea sistemului judiciar, raportat la contextul actual din instanţele judecătoreşti, caracterizat de nemulţumire generală pe fondul alocării, lipsite de transparenţă, a sumelor necesare plăţii drepturilor salariale restante la sfârşitul anului 2023, cu efecte negative asupra bunei înfăptuiri a actului de justiţie în beneficiul justiţiabilului”.
