Klaus Iohannis a semnat numirea procurorului-șef al Secției de combatere a corupției din DNA și a procurorului-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, următoarele decrete:
– decret pentru numirea Mihaelei Iorga Moraru în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe o perioadă de 3 ani
– decret pentru numirea lui Remus-Iulian Popa în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe o perioadă de 3 ani.
Procurori neagreați de „mahării” din CSM
Cei doi procurori au avut avize negative din partea Secției pentru procurori a CSM. Remus-Iulian Popa a fost acuzat chiar că a avut o „atitudine ironic-agresivă” la interviu, în contextul în care procurorii CSM au avut o atitudine vădit ostilă față de acesta. Procurorul Popa a reușit să-i enerveze pe membrii CSM și când a sugerat că prescripția unor fapte penale este și vina procurorilor, iar în loc de întrebări la CJUE, soluțiile ar trebui găsite făcute eforturi interne pentru finalizarea la timp a dosarelor.
„Ceea ce este important în acest moment este ne întrebăm de ce noi ca Minister Public și ca sistem judiciar , în general, nu reușim să finalizăm dosarele în termenul general de prescripție și trebuie să adresăm întrebări preliminare CJUE, întrebări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și mai departe CCR, pentru a ne răspunde în sensul că termenele inițiale se prelungesc și poate mai putem să mai tragem de timp încă atât cât am tras până acum și poate la final vom ajunge să avem o condamnare dacă nu, din nou, prescpriptie inclusiv pe termenul special de prescripție. Deci ceea ce trebuie să ne intereseze pe noi este nu să purtăm discuții în contradictoriu unii cu alții, ce decizii se aplică și de ce se aplică unele și nu altele, ci ce anume trebuie să facem să finalizăm dosarele: parchet și instanțe, înlăuntrul termenului general de prescripție, pentru că 8 ani și 10 ani este suficient”, a declarat procurorul Popa.
Remus-Iulian Popa a fost anterior director al Direcției de inspecție pentru procurori din cadrul Inspecției Judiciare. Practic, s-a ocupat de anchetarea abaterilor disciplinare ale procurorilor.
Mihaela Iorga Moraru a devenit mai cunoscută publictului în urma unui conflict cu Laura Codruța Kovesi, pe vremea când actuala șefă a EPPO conducea DNA. După ce a fost dată afară din DNA de Kovesi, Moraru s-a adresat instanței și a câștigat. A activat o perioadă și la fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
Explicațiile MJ pentru ignorarea avizului consultativ al CSM
Ministra Justiţiei Alina Gorghiu a transmis, joi, preşedintelui Klaus Iohannis propunerile de numire a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga în funcţia de procuror-şef al Secţiei de combatere a corupţiei în cadrul DNA şi a procurorului Iulian-Remus Popa în funcţia de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală în cadrul PÎCCJ, informează ministerul. Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis avize negative pentru cei doi.
Cu privire la propunerile de numire în funcţii de conducere a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga şi a procurorului Remus-Iulian Popa, Secţia de procurori a emis avize negative. În aplicarea art. 148, alin. (2) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la data de 10.01.2024 la sediul Ministerului Justiţiei s-a desfăşurat un nou interviu cu cei doi candidaţi, în cadrul căruia au fost avute în vedere şi aspectele reţinute în avizele Consiliului Superior al Magistraturii, arată comunicatul de presă al Ministerului Justiţiei.
După finalizarea interviului, au avut loc consultări extinse privind modul în care fiecare dintre candidaţi şi-a susţinut candidatura, în considerarea rolului membrilor comisiei de a o sprijini pe ministra justiţiei în desfăşurarea acestuia, mai spune sursa menţionată.
În urma interviului desfăşurat la data de 10 ianuarie şi după analiza întregii proceduri de selecţie, ministra Justiţiei a decis să continue procedura prin transmiterea către Preşedintele României a propunerilor de numire în funcţiile de conducere ale celor doi candidaţi.
„Doamna procuror MORARU-IORGA Mihaiela are o solidă experienţă profesională, este specializata în combaterea infracţiunilor de corupţie, cu activitate îndelungată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Proiectul său de management este compatibil cu viziunea de dezvoltare şi cu liniile de acţiune instituţională ale procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, oferind elemente de instrumentar managerial apte sa asigure atingerea obiectivelor generale asumate şi, în special, consolidarea luptei împotriva corupţiei.
Domnul procuror POPA Remus-Iulian este un procuror cu o experienţă multilaterală şi recunoscută în mediul profesional din care provine, îmbină complementar pregătirea profesională şi cunoştinţele de management judiciar, conştientizând necesitatea adaptării Secţiei la continua evoluţie a infracţionalităţii, importanţa recuperării produsului infracţional, a digitalizării şi cooperării interinstituţionale.
Ambii procurori deţin calităţile profesionale şi personale apte să contribuie la eficientizarea activităţii structurilor de parchet pentru a căror conducere au candidat, lucru confirmat şi prin consultarea avută, înainte de trimiterea acestor propuneri, cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi cu procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, mai spune comunicatul de presă al MJ.