Detalii de neratat din cele mai fierbinți scandaluri ale lui 2023: Cearta Ciolacu

Anul politic 2023 a debutat cu scandalul Bîstroe, o dispută mai veche între România şi Ucraina, reaprinsă în contextul războiului. Rotativa guvernamentală a fost amânată de protestul masiv al profesorilor, însă, în final, Nicolae Ciucă i-a lăsat locul lui Marcel Ciolacu la Palatul Victoria.

Au urmat câteva luni de foc pentru noul premier: azilele groazei – care au dus la schimbarea a doi miniştri PSD; tragedia de la Crevedia – în care au fost implicaţi doi primari PSD; arestarea baronului PSD Vaslui Dumitru Buzatu – fiind ”pe drojdie”, Buzatu s-a lăsat momit cu o mită de 250.000 de euro la o partidă de pescuit. Pe plan intern, finalul de an a fost marcat de scandalul Lasconi, care a pierdut lista USR pentru Bruxelles după ce a mărturisit că a votat ”DA” la referendumul pentru familia tradiţională. Extern, Marcel Ciolacu şi Andrei Muraru au exportat răfuiala autohtonă în SUA, iar pe ultima sută de metri România a trecut de poarta Schengen: deocamdată doar aerian şi maritim. Preşedintele Klaus Iohannis a bifat vizite pe trei continente, toate cu avion privat şi costuri secrete.

IANUARIE

Anul politic a debutat, ca de obicei, cu ceremonia de la Iaşi care marchează Ziua Unirii. Premierul de la acea dată, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, au fost huiduiţi copios, însă mulţi dintre protestatari erau simpatizanţi AUR. ”Trădătorii!”, ”Hoţii!”, au strigat unii oameni nemulţumiţi de guvernare. ”Eu chiar vă iubesc”, a răspuns Marcel Ciolacu, de pe scenă.

Anul a început mai greu pentru ministrul Agriculturii Petre Daea. Demnitarul a fost sunat de Antena 3 pentru a vorbi pe tema scumpirii produselor alimentare. În timp ce aştepta la telefon să intre în direct, în jurul orei 16.00, s-au auzit sforăituri şi un respirat greu. În ciuda dovezilor evidente, Petre Daea, în vârstă de 73 de ani, a negat: „Cum să sforăi, domnule? Eu nu dorm nici noaptea, cum să sforăi în amiaza mare?”, a reacţionat ministrul într-o declaraţie pentru ziarul Libertatea.

FEBRUARIE

Pe 15 februarie a izbucnit scandalul Bîstroe, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”. Liderul PSD Marcel Ciolacu s-a poziţionat de partea colegului de partid. “Statul şi poporul român au fost solidari şi au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”, a spus Marcel Ciolacu. În replică, ambasada Ucrainei în România a anunţat că se fac doar lucrări de întreţinere la canal, în contextul în care, de la începutul războiului, Ucraina a exportat cerealele prin porturile de la Dunăre, după ce armata rusă a blocat ieşirea directă la Marea Neagră. Şi preşedintele Klaus Iohannis s-a poziţionat de partea Ucrainei, punând la îndoială preocuparea liderilor PSD pentru Delta Dunării. ”Ucrainenii ne-au anunţat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreţinere şi că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-şi exporta marfa. Noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrurile se clarifică şi această chestiune a fost comunicată şi Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înţeles miza acestei perioade şi nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a spus Iohannis pe 22 februarie, cu două zile înainte de marcarea unui an de război. Au urmat măsurători făcute şi de România, şi de Ucraina. Concluzia: dragările operate de partea ucraineană au fost punctuale, pentru întreţinere, totuşi, în unele zone fiind depăşită limita de adâncime. Disputa dintre cele două state s-a stins treptat pe parcursul anului, cele două părţi ajungând chiar la un acord istoric. Ministerul Mediului din România a anunţat, la mijlocul lunii decembrie, că Ucraina poate continua lucrările la canalul navigabil Bîstroe, cu condiţia ca proiectul să respecte normele de protecţie a mediului. Astfel, România şi Ucraina au stins o dispută care s-a întins pe mai bine de 20 de ani. Canalul Bîstroe, situat în partea ucraineană a Deltei Dunării, a fost săpat în 2003 cu scopul de a conecta Dunărea de Marea Neagră. Însă România a contestat vehement proiectul pe motiv că afectează ecosistemul natural al Deltei. Ulterior, canalul a fost blocat de instituţiile europene, însă Ucraina l-a redeschis după începerea războiului pentru a exporta cereale.

MARTIE

Primăvara a adus prima vizită exotică a preşedintelui Klaus Iohannis: în Japonia şi Singapore. Şeful statului s-a deplasat în Asia alături de soţia sa, Carmen Iohannis, cu un avion privat, de numai 19 pasageri. Potrivit Boarding Pass, un site specializat în zboruri, avionul a decolat din Bucureşti şi făcut o escală la Sibiu, oraşul de reşedinţă a familiei Iohannis. Administraţia Prezidenţială a refuzat să publice costurile deplasării invocând legea informaţiilor clasificate.

La mijlocul lunii martie, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a retras autorizaţia de funcţionare a societăţii de asigurări Euroins România, parte a grupului bulgar Eurohold. În 2022, anul dinaintea falimentului, compania Euroins încasase de la asiguraţii din România peste două miliarde de lei, echivalentul a 400 de milioane de euro, potrivit cifrelor furnizate de ASF. Firma avea cea mai mare cotă din piaţa asigurărilor auto obligatorii. Principalii competitori la momentul respectiv erau Groupama (21,5%) şi Allianz Ţiriac (18,4%). În momentul falimentului, 2,7 milioane de poliţe RCA ale Euroins erau în vigoare. Majoritatea au expirat la începutul lunii decembrie 2023. În această perioadă, martie-decembrie, Fondul de Garantare a Asiguraţilor a acoperit toate drepturile poliţelor de asigurări de la firma falimentară. În paralel, Guvernul Ciucă a plafonat pentru şase luni tarifele RCA la nivelul din luna februarie astfel încât firmele de asigurări rămas pe piaţă să nu ridice preţurile foarte mult. Ulterior, măsura a fost prelungită de Guvernul Ciolacu până la finalul anului 2023.

În agricultură, fermierii s-au încăierat cu ministrul Petre Daea. Motivul? România a primit doar 10,5 milioane de euro din partea Comisiei Europene pentru a sprijini fermierii afectaţi de războiul din Ucraina. După invazia Rusiei, Ucraina a început să transfere cereale prin ţările vecine, în special prin România, la un preţ mai mic decât piaţa UE. Prin urmare, fermierii din ţările vecine Ucrainei au rămas cu stocuri mari de cereale în depozite. Financiar, România a primit mai puţin bani decât Bulgaria şi Polonia, chiar dacă a fost principala rută de tranzit a grânelor din Ucraina. „Fermierii români refuză aceste sume derizorii, în semn de protest. Domnule ministru Daea, vă rugăm să vă asumaţi acest eşec şi să sugeraţi Comisiei Europene, mai ales prin prisma deschiderii noastre faţă de fermierii din Ucraina, să le doneze şi această sumă”, a transmis Federaţia Naţională ProAgro. În replică, Patre Daea a aruncat vina pe Comisia Europeană. „Am făcut tot timpul ceea ce a trebuit pentru ţară, am făcut tot timpul ce trebuie pentru fermieri”, a susţinut Daea. De la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis i-a luat partea ministrului PSD. „Este regretabil că astfel de abordări ultra birocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”, a spus Klaus Iohannis, aflat la reuniunea Consiliului European. Ulterior, suma primită de la Bruxelles s-a ridicat la aproape 30 de milioane de euro. Polonia şi Ungaria au fost primele ţări care au interzis unilateral, în pofida UE, importurile de produse agro-alimentare din Ucraina, după ce afluxul de cereale ieftine a distorsionat piaţa şi a afectat veniturile fermierilor locali. Au urmat Slovacia şi Bulgaria. Toate cele patru ţări au fost criticate de Comisia Europeană, pe motiv că încalcă politica comercială a blocului comunitar. În schimb, România a fost moderată: doar a întărit controlul pentru transporturile agricole de tranzit, astfel încât cerealele ucrainene să nu ajungă pe piaţa autohtonă şi să-i concureze pe fermierii români. „Slavă Domnului, a apărut România inteligentă şi preşedintele României, Klaus Iohannis, m-a ajutat pur şi simplu. El i-a ajutat pe fermierii noştri să supravieţuiască”, a spus, câteva lui mai târziu, preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

Tot în martie, s-a redeschis capitolul ”diaspora penală”. Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, condamnat definitiv la 6 ani şi 8 luni de închisoare pentru trafic de influenţă, s-a predat în Italia. În primă fază, instanţa italiană a decis extrădarea lui Ionel Arsene, însă avocaţii săi au sesizat CEDO pe motiv că în România nu i s-ar respecta dreptul la viaţă. De asemenea, avocaţii italieni au susţinut că ar exista un risc foarte mare ca Arsene ”să se sinucidă dacă va fi adus în România”. Iar Curtea de Apel din Bari a suspendat extrădarea. În afară de Ionel Arsene, Italia găzduieşte şi alţi condamnaţi celebri din România. Printre ei se numără Alina Bica (fosta şefă DIICOT), Mario Iorgulescu (fiul preşedintelui LPF Gino Iorgulescu), Daniel Dragomir (fost ofiţer SRI), Dragoş Săvulescu (fost acţionar la clubul Dinamo) şi Marian Zlotea (fost europarlamentar PDL).

APRILIE

În plan intern, ministrul Finanţelor Adrian Câciu (PSD) a recunoscut că în bugetul de stat a apărut o gaură de 20 de miliarde de lei, în plus faţă de deficitul bugetar estimat în bugetul pe 2023 (4,4% din PIB). ”Colegii de la Finanţe vor face o analiză într-o perioadă foarte scurtă de timp pentru ajustarea cu 20 de miliarde a cheltuielilor pe bugetul general consolidat al statului. Unora li se pare mult, altora li se pare, nu ştiu..”, spunea Adrian Câciu. Premierul Nicolae Ciucă arunca vina pe marii contribuabili. „Deficitul aparţine preponderent marilor contribuabili. Fac un apel public să îşi plătească datoriile către stat”, a îndemnat Ciucă. Ulterior, ministrul de Finanţe a micşorat, din declaraţii, gaura bugetară. ”Avem o încetinire pe încasările de la veniturile pe primul trimestru, în jur de 4,7 miliarde lei, faţă de estimat”, a spus Câciu. Prin urmare, premierul Nicolae Ciucă le-a cerut miniştrilor să vină cu un plan de reducere a cheltuielilor, astfel încât Guvernul să economisească 10 miliarde de lei. Printre măsurile de austeritate se numărau: îngheţarea angajărilor la stat, reducerea numărului de consilieri pentru demnitari şi stoparea achiziţiei de maşini noi sau mobilier. ”Putem să obţinem o sumă de 10 miliarde de lei din reducerea cheltuielilor bugetare la bunuri şi servicii şi, de asemenea, 10 miliarde de lei printr-o colectare mai bună la bugetul de stat”, spunea premierul Ciucă. „Nu există niciun fel de gaură la buget. Nu este o gaură. Este o acţiune preventivă”, spunea ministrul Adrian Câciu, întrebat despre încercarea guvernului de a face economie. În final, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind reducerea cheltuielilor, însă nu a fost suficient ca Executivul să se încadreze în ţinta de deficit. Totuşi, discuţiile despre gaura bugetară s-au stins, în prim plan fiind pregătirea pentru rotativa guvernamentală.

În plan extern, luna aprilie a fost marcată de turneul sud-american al preşedintelui Klaus Iohannis. Cuplul prezidenţial a vizitat Brazilia, Chile şi Argentina într-o deplasare de nouă zile, din care două au fost rezervate strict pentru turism, fără vizite oficiale. Nici agenda politică nu a fost marcantă. Spre exemplu, la Rio de Janeiro, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu viceguvernatorul statului şi cu viceprimarul oraşului, oficiali de rang inferior. Pentru turneul din America de Sud, Klaus Iohannis a ales acelaşi avion privat cu care, o lună mai devreme, a călătorit în Japonia şi Singapore, potrivit Boarding Pass. Aeronava are 19 locuri, o sală de cinema şi un dormitor VIP. Costul deplasării a fost din nou secretizat de Administraţia Prezidenţială.

MAI

Luna mai a fost marcată de greva din sistemul de educaţie, cel mai mare protest din ultimii 20 ani. Spre finalul lunii, peste 150.000 de profesori au intrat în grevă generală solicitând guvernului majorări salariale pentru întregul personal didactic, dar şi investiţii în sistemul educaţional. După câteva runde de negocieri eşuate cu sindicatele, Guvernul Ciucă le-a oferit profesorilor o majorare de 1.000 de lei brut pentru personalul didactic şi 400 de lei brut pentru personalul nedidactic, plus alte majorări care ar fi urmat să se aplice din 2024, odată cu noua lege a salarizării. Oferta a fost refuzată de profesori. Principala revendicare a sindicatelor, ca salariul profesorului debutant să fie egal cu salariul mediu brut pe economie (5.400 de lei), a fost ignorată de Executiv. Aşadar, după aproape două săptămâni de grevă, profesorii şi guvernul nu ajunseseră la o înţelegere. Liderii sindicali ameninţau că examenele de final de an – bacalaureatul şi evaluarea naţională – vor fi anulate sau amânate. A fost momentul în care a intervenit preşedintele Klaus Iohannis. Deşi e profesor la bază, şeful statului i-a criticat pe profesori, ţinând partea guvernului. „Greva a durat un pic cam mult. Cum îndrăzneşte cineva să pună în dificultate examenele naţionale? Este o generaţie întreagă care dă BAC şi trebuie să meargă la facultăţi. E o generaţie întreagă care dă Evaluare Naţională. După ce Guvernul le-a dat tot ce au cerut, acum în ce temei mai continuă greva?”, a spus Klaus Iohannis în a 9-a zi de grevă generală. Drept răspuns, peste 12.000 de profesori au plecat în marş din faţa Guvernului până la Palatul Cotroceni, oferind o imagine-simbol a grevei. ”România needucată”, ”Au ajuns profesorii la mâna corigenţilor” şi „Bac, Capacitate – cu nepalezi organizate!”, au strigat profesorii la poarta preşedintelui. După trei săptămîni de grevă, Guvernul a venit cu o nouă ofertă în faţa sindicatelor şi protestul s-a încheiat. Ce au obţinut profesorii? Majorări salariale cu efect imediat. Un debutant primeşte, începând cu luna iunie, un salariu net de 3.157 lei/637 euro (salariul brut fiind de 5.400 de lei), o creştere de 31,7%. Restul profesorilor, în funcţie de gradele didactice, au salarii cuprinse între 3.838 de lei net (774 de euro) şi 4.968 de lei net ( aproximativ 1.000 de euro), o creştere de 25%. În plus, liderii coaliţiei de guvernare s-au angajat să le ofere profesorilor, în 2024, o nouă majorare de 25% în două tranşe: 20% în luna ianuarie şi 5% în august. Astfel, dascălii ar fi urmat ca în toamna anului 2024 să beneficieze de lefuri cu 50% mai mari decât în mai 2023, luna în care au început protestul. Însă Guvernul Ciolacu s-a răzgândit. În bugetul pe anul viitor, au fost alocate fonduri pentru o majorare de 13% începând cu luna ianuarie şi încă 7% începând cu luna iunie. În total: o majorare de 20%. În plan politic, greva generală din educaţie a amânat rotativă guvernamentală. Pe 26 mai, în ziua în care trebuia să demisioneze, premierul Nicolae Ciucă a anunţat: „Am decis să nu îmi depun mandatul”. Profesorii erau în a cincea zi de protest. ”Cred că este decizia corectă să nu intrăm în decizii politice până nu rezolvăm greva profesorilor”, spunea atunci şi liderul PSD Marcel Ciolacu. În final, schimbarea premierilor a fost amânată cu două săptămâni peste data convenită iniţial de PSD şi PNL. Joi, 28 decembrie, în penultima şedinţă de Guvern a anului, Executivul a aprobat Ordonanţa de urgenţă care prevede majorarea salariilor de bază pentru personalul din învăţământ cu 20%, în medie, în anul 2024, în două tranşe: de la 1 ianuarie, respectiv din 1 iunie 2024. De aceste măsuri vor beneficia aproximativ 350.000 persoane din sistemul naţional de învăţământ, personal didactic, personal didactic auxiliar şi personal nedidactic.

Discuţiile despre gura bugetară au născut tensiuni în coaliţia de eguvernare. Liberalii au început să-l acuze pe ministrul Finanţelor, Adrian Câciu (PSD), că a supraestimat încasările la bugetul de stat, în timp ce liderii PSD l-au scos vinovat pe şeful ANAF, liberalul Lucian Heiuş, invocând slaba colectare la bugetul statului. Pe acest fond, la finalul lunii mai, şeful ANAF a demisionat. Totuşi, partidul nu l-a abandonat. Câteva luni mai târziu a fost numit vicepreşedinte al Curţii de Conturi.

IUNIE

Începutul verii a consemnat o premieră în politică românească: rotativa guvernamentală. Premierul PNL Nicolae Ciucă a demisionat după 1 an şi jumătate în funcţie, fiind înlocuit de preşedintele PSD Marcel Ciolacu. Procesul de schimbare a guvernului a decurs rapid: în numai trei zile, noul Cabinet a trecut de audieri şi de votul Parlamentului. Singurul moment tensionat a fost generat de negocierile cu UDMR. Liberalii au revendicat două portofolii deţinute de formaţiunea maghiară: Ministerul Dezvoltării, care oferă finanţare liderilor locali, deci foarte important în contextul unui an cu patru rânduri de alegeri, şi Ministerul Mediului. ”La impuse nu se poate lucra”, a reacţionat liderul UDMR Kelemen Hunor, care a anunţat că partidul său iese de la guvernare. Ulterior, în emisiunea Insider politic, de la Prima TV, liderul maghiar a dezvăluit că preşedintele Klaus Iohannis a stat în spatele deciziei de a scoate UDMR de la guvernare. ”Liberalii, fără Iohannis, nu făceau niciun pas”, a explicat Hunor modul în care s-au comportat liderii PNL la negocieri. Deşi, oficial, a trecut în opoziţie, UDMR a mai păstrat câteva funcţii de prefect şi de secretar de stat în Guvernul Ciolacu. Deşi înţelegerea iniţială era ca, la rotativă, Ministerul Transporturilor să le revină liberalilor, PSD a reuşit să păstreze portofoliul pentru Sorin Grindeanu. În schimb, PNL a obţinut Ministerul Dezvoltării pentru Adrian Veştea, fostul preşedinte al CJ Braşov, judeţul unde a fost construit singurul aeroport după Revoluţie. Au fost câţiva miniştri care au făcut un pas în spate la rotativă. Lucian Bode (Interne), cu imaginea şifonată după scandalul legat de teza de doctorat, i-a lăsat locul lui Cătălin Predoiu. Bogdan Aurescu a revenit în funcţia de consilier al preşedintelui Iohannis, în locul său fiind numită Luminiţa Odobescu, tot din cercul preşedintelui. Virgil Popescu a rămas în afara Guvernului, fiind înlocuit la Ministerul Energiei de Sebastian Burduja. Dintre miniştrii PSD, Petre Daea a fost îndepărtat de la Ministerul Agriculturii după scandalul legat de slaba finanţare primită de la Bruxelles ca despăgubire pentru cerealele ucrainene. Daea a fost înlocuit de Florin Barbu, unul dintre apropiaţii lui Paul Stănescu. În Parlament, Nicole Ciucă a devenit preşedintele Senatului, în timp ce Camera Deputaţilor e condusă interimar de social-democratul Alfred Simonis.

 

 

IULIE

 

La câteva zile după instalarea Guvernului Ciolacu, România a fost zguduită de un cutremur social şi politic: azilele groazei din Voluntari. O investigaţie jurnalistică realizată în parteneriat de Centrul de Investigaţii Media (CMI) şi Buletin de Bucureşti a dezvăluit condiţiile atroce în care erau cazate persoanele cu dizabilităţi: camere insalubre, saltele murdare şi zile de înfometare. În plus, bătrânii erau sechestraţi şi deposedaţi, printr-o reţea mafiotă, de pensie şi de proprietăţi. Două dintre aceste centre erau deţinute de Asociaţia Sfântul Gabriel cel Viteaz, condusă de Ştefan Godei, unul dintre apropiaţii Gabrielei Firea, la acea dată ministru al Familiei în Guvernul Ciolacu. În 2016, imediat după ce Gabriela Firea a ajuns primar general al Capitalei, Ştefan Godei a fost angajat ca şofer în instituţie. Din această postură, Şefan Godei a fost ales de Gabriela Firea să o însoţească într-o deplasare de şase zile în Spania în anul 2018. În 2020, imediat după ce a pierdut Primăria Generală în faţa lui Nicuşor Dan, Gabriela Firea a devenit senator. La scurt timp l-a angajat pe Godei la cabinetul parlamentar, după cum a dezvăluit G4Media. Dincolo de Ştefan Godei, Asociaţia Sfântul Gabriel cel Viteaz mai avea în conducere o persoană apropiată de Gabriela Firea. Funcţia de vicepreşedinte era ocupată de Ligia Gheorghe, consilieră la Ministerul Familiei, pe care Gabriela Firea o numea în postările de pe reţelele sociale ”sora mea”. Imediat după izbucnirea scandalului, Ligia Gheorghe s-a suspendat din postul deţinut la minister. Scandalul a provocat şi schimbări în Guvern. Marius Budăi, ministrul Muncii la acea vreme, şi-a anunţat demisia. ”Este un gest de onoare”, a reacţionat premierul Ciolacu. Ministerul Muncii avea în subordine mai multe instituţii de verificare şi control acuzate că au ignorat modul în care azilele din Voluntari i-au tratat pe bătrâni. Ulterior, şi Gabriela Firea a demisionat de la Ministerul Familiei, după o discuţie între patru ochi cu premierul Marcel Ciolacu. ”Vreau să subliniez că apreciez gestul voluntar pe care l-a făcut doamna Firea”, a spus Marcel Ciolacu, aluzie la localitatea Voluntari, oraşul care găzduia ”azilele groazei”, dar şi reşedinţa cuplului Firea-Pandele. În ziua demisiei, Gabriela Firea a aruncat vina pe rivalii din politică, acuzând faptul că este împiedicată să candideze pentru un nou mandat la Primăria Capitalei. ”Obiectivul demolatorilor mei din multe direcţii este să nu mai intru în cursa pentru Primăria Capitalei! Toate sondajele arată că aş fi câştigat în orice formulă politică. Pentru că bucureştenii au plătit, din păcate, amar, cei trei ani de experimente pe viaţa lor cu un individ absolut nepăsător la nevoile oamenilor. Lui nu i s-a mai cerut nicio demisie, când s-au întâmplat chiar tragedii în mandatul său. Întotdeauna a fost o dublă măsură!”, a spus Firea, care, atunci, s-a suspendat din funcţia de preşedinte al PSD Bucureşti. După câteva luni, conducerea PSD i-a ridicat suspendarea. ”Să fim corecţi: Gabriela Firea nu a avut nicio treabă cu azilele groazei”, a motivat Marcel Ciolacu, care a admis că PSD ar putea să o susţină pe Firea pentru Primăria Capitalei la alegerile din 2024.

Luna iulie a notat şi demisia neaşteptată a directorului SRI Eduard Hellvig. ”Pietrificarea în funcţie nu este bună”, a motivat Hellvig, după mai bine de 8 ani de mandat. Potrivit unor surse politice, relaţia dintre Eduard Hellvig şi preşedintele Klaus Iohannis devenise nefuncţională. Întrebat de ce a demisionat şeful SRI, Klaus Iohannis a răspuns: „Din motive personale a decis să se retragă”. Eduard Hellvig a fost unul dintre apropiaţii lui Klaus Iohannis în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2014. Până să preia şefia SRI, Eduard Hellvig a fost europarlamentar liberal. Surse din conducerea PNL au explicat pentru news.ro că există discuţii între preşedintele PNL Nicolae Ciucă şi Eduard Hellvig cu scopul ca fostul director SRI să deschidă lista PNL la alegerile europene de anul viitor.

AUGUST

Chiar de la 1 august a intrat în vigoare plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. A fost prima măsură cu impact social adoptată de Guvernul Ciolacu. Astfel, au scăzut uşor preţurile la 14 alimente, printre care: pâine, lapte, ouă, fructe, legume şi carne (porc şi pui). „Vom reînvăţa să cumpărăm româneşte”, a transmis ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în contextul în care aproape 90% din produsele cu preţuri plafonate erau autohtone. Iniţial, măsura s-a aplicat pentru o perioadă de 3 luni, însă Guvernul a prelungit cu încă trei luni plafonarea preţurilor. În plus, lista cu produse de bază a fost extinsă cu alte şapte produse, printre care cozonac, bulion, margarină şi usturoi.

Finalul lunii a fost marcat de incendiul de la Crevedia. Trei explozii de la o staţie cu gaz lichefiat au provocat moartea a şase oameni. Alte 48 de persoane au fost rănite – unele au suferit arsuri grave şi au fost transferate în străinătate, o imagine care a amintit de tragedia de la Colectiv. ”Probabil a fost o ţigară. Clar, e eroare umană. Activitatea era ilegală”, a dezvăluit şeful DSU Raed Arafat cauza incendiului. Activitatea ilegală a constat în faptul că angajaţii staţiei GPL au încercat să transfere gaz lichefiat dintr-o cisternă în alta, moment în care s-a produs explozia. Oficial, depozitul de GPL din Crevedia avea activitatea suspendată, însă, în realitate, continua să funcţioneze ilegal. Staţia GPL din Crevedia era deţinută de Ionuţ Doldurea, fiul primarului PSD din Cracal (Ion Doldurea). Primarul din Crevedia, Petre Florin, care nu a luat nicio măsură pentru a stopa activitatea ilegală din depozitul GPL, era tot membru PSD. Imediat, a fost exclus din partid, fără a-şi pierde funcţia de primar. În schimb, Ion Doldurea, primarul PSD din Caracal, care a pus bazele firmei GPL, apoi a transferat-o către fiul său, n-a fost exclus din partid, ci doar suspendat. Doldurea este unul dintre apropiaţii secretarului general al PSD Paul Stănescu. De altfel, Stănescu l-a susţinut public pe primarul din Caracal. „Toţi avem copii. Dacă mă întrebaţi pe mine…nu ştiu ce face fiul meu, că are 36 de ani”, a spus Stănescu. Şi premierul Marcel Ciolacu i-a luat apărarea primarului PSD Doldurea. ”Dacă dumneavoastră credeţi că eu, preşedintele partidului, ştiu cu ce se ocupă copiii primarilor sau ce membri au GPL, vă înşelaţi”, a spus liderul PSD. Familia Doldurea deţine unul dintre cele mai importante grupuri de firme de pe piaţa staţiilor GPL din România. Numai în 2020, profitul net al acestora a fost de peste 10 milioane de euro. În urma exploziei de la Crevedia, în spaţiul public au apărut imagini video cu pompieri care alergau din zona focului pentru a-şi salva viaţa. Prin urmare, şeful DSU Raed Arafat a fost acuzat că „pompierii au fost aruncaţi în foc”. În replică, Arafat a catalogat acuzaţiile criticilor săi ca fiind ”minciuni spurcate”. ”Oameni care au stat pe margine şi au comentat şi au mâncat seminţe la televizor, asta nu înseamnă că ei au dreptate”, a spus Raed Arafat în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV. Niciun pompier nu a murit în urma exploziilor de la Crevedia. Raed Arafat a rămas în funcţie.

SEPTEMBRIE

Dumitru Buzatu, la acea vreme preşedinte al CJ Vaslui, a fost prins de procurorii DNA în timp ce lua mită 1,25 milioane de lei (250.000 de euro). Miza: un contract de asfaltare. Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, în timp ce politicianul se întorcea de la pescuit. Buzatu a fost denunţat chiar de amicul său de undiţă, Emil Savin, cunoscut în Vaslui drept Farmazon. „Sărut mâna, Emil! Încă o dată îţi mulţumesc, că eram pe drojdie”, a spus Buzatu după ce a luat geanta cu bani, potrivit stenogramelor DNA. Emil Savin e unul dintre cei mai importanţi asfaltatori din Moldova, aflat într-o veche relaţie de prietenie cu preşedintele CJ Vaslui. În urma scandalului, Dumitru Buzatu a fost exclus din PSD, iar fiul acestuia, Tudor Buzatu, a demisionat din funcţia de secretar de stat. De asemenea, fosta soţie a lui Dumitru Buzatu, senatoarea PSD Gabriela Creţu, a fost suspendată din partid. Fostul preşedinte al CJ Vaslui a fost trimis în judecată pentru luare de mită. Politicianul încă se mai află în arest preventiv, însă procurorii DNA susţin că Buzatu conduce judeţul şi din spatele gratiilor. ”Trasează sarcini tuturor primarilor şi factorilor decidenţi din administraţia locală a judeţului Vaslui”, se arată în rechizitoriul DNA.

Premierul Marcel Ciolacu şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe un pachet de măsuri fiscale care includea noi taxe şi impozite pentru mediul de afaceri, dar şi eliminarea unor privilegii din sistemul bugetar. ”Astăzi se termină cu şmecheria”, a spus premierul Ciolacu în plenul Parlamentului. Opoziţia avea dreptul să depună moţiune de cenzură, dar nu a reuşit să strângă numărul suficient de semnături pentru a încerca demiterea guvernului. În schimb, USR şi Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională. ”Măsurile fiscale sunt neconstituţionale şi abuzive”, a reclamat preşedintele USR Cătălin Drulă. Însă CCR a respins sesizarea Opoziţiei, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea, deşi, înainte de rotativă guvernamentală din luna iunie, atât PSD, cât şi PNL au promis că noul Executiv condus de Marcel Ciolacu nu va creşte nicio taxă. „Nu cred că am luat vreo măsură ca să sărăcească pe cineva, mai ales că pe niciun om de rând nu-l afectează. Nu cred că mediul de afaceri este atât de lovit în urma acestor măsuri”, a spus premierul Marcel Ciolacu, după ce companiile private au reclamat faptul că Guvernul le pune noi biruri. Principalele măsuri fiscale intrate în vigoare au vizat microînteprinderile (impozitate cu 1% pe cifra de afaceri pentru venituri de până la 60.000 de euro pe an şi 3% pentru ce depăşeşte 60.000 de euro), companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an (impozitate cu 1% pe cifra de afaceri), băncile (impozitate cu 2% pe cifra de afaceri). Impozitul pe cifra de afaceri a fost impus după ce liderii PSD au acuzat marile corporaţii că-şi externalizează profitul şi, astfel, plătesc la bugetul de stat sume mult mai mici decât ar trebui. Astfel, impozitul pe cifra de afaceri, în loc de profit, e calea prin care Guvernul încearcă să adune mai mulţi bani la bugetul de stat. De asemenea, Guvernul a eliminat anumite facilităţi fiscale de care beneficiau unii angajaţi. Spre exemplu, industria IT nu plătea impozit pe venit. Scutirea a fost eliminată parţial, mai exact IT-iştii vor plăti impozit pentru sumele care depăşesc 10.000 de lei. Totodată, Executivul a reintrodus contribuţiile la sănătate pentru angajaţii din construcţii, agricultură şi industria alimentară. În schimb, valoarea voucherelor de vacanţă a fost majorată la 1.600 lei, dar vor beneficia doar angajaţii din sistemul public cu venituri nete de sub 8.000 lei. PSD a venit şi cu o supra-taxă pentru cei înstăriţi. Astfel, persoanele fizice care deţin imobile mai scumpe de 500.000 euro şi maşini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special (0.3% pe diferenţa ce depăşeşte plafonul). Liberalii au contestat iniţial măsura, apoi au acceptat-o pe motiv că procentul de impozitare este, totuşi, redus. În acelaşi pachet fiscal a mai fost crescută cota de TVA pentru sălile de fitness, pentru berea fără alcool şi pentru produsele cu surplus de zahăr. În concluzie, Guvernul a estimat că noile măsuri vor aduce aproape 20 de miliarde lei în plus la bugetul de stat anul viitor.

Tot în septembrie, preşedintele Klaus Iohannis a vizitat România. Şeful statului, împreună cu soţia sa Carmen, s-au plimbat cu barca în Delta Dunării. Întrebat de un jurnalist cum contribuie el, concret, la găsirea unor soluţii la provocările cu care se confruntă Delta, Iohannis a răspuns: „Contribuţia mea constă în faptul că am venit aici şi am atras atenţia asupra acestor chestiuni”.

OCTOMBRIE

De la 1 octombrie, Guvernul a majorat salariul minim brut de la 3.000 de lei la 3.300 de lei, aşadar o creştere de 10%. Din cei 3.300 de lei, 200 de lei nu sunt impozabili. Altfel spus, pentru un salariu minim brut de 3.300 lei, angajatorii achită la stat taxe cât pentru o leafă brută de 3.100 lei. De majorarea salariului de bază minim au beneficiat 1.867.588 de angajaţi. De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a anunţat, înaintea şedinţei pentru aprobarea bugetului de stat pe 2024, că salariul minim va fi majorat încă o dată începând cu 1 iulie 2024: de la 3.300 (cât este în prezent) la 3.700 de lei. Iniţial, patronatele au sugerat o creştere a salariului minim brut la 3.500 de lei în iulie 2024 şi apoi la 3.700 de lei în ianuarie 2025, însă Guvernul a grăbit calendarul cu şase luni. În a doua parte a anului 2024 sunt programate trei rânduri de alegeri: locale, parlamentare şi prezidenţiale. La finalul lunii octombrie, Guvernul a majorat şi salariul minim brut pentru sectorul construcţiilor: de la 4.000 de lei la 4.582 de lei. În schimb, angajaţii din construcţii au fost obligaţi de guvern, prin reforma fiscală, să achite contribuţii la sistemul de sănătate (de care erau scutiţi). Totodată, pentru angajaţii din agricultură şi cei din industria alimentară, guvernul a majorat salariul minim de la 3.000 de lei la 3.436 lei. Atât muncitorii din sectorul agricol, cât şi cei din industria alimentară au fost obligaţi de guvern să cotizeze la sistemul de sănătate, aidoma celor din construcţii.

Luna octombrie a marcat un moment stânjenitor pentru Parlamentul României. Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a vizitat România în semn de mulţumire pentru ajutorul acordat de la începutul războiului cu Rusia. Potrivit programului oficial agreat de cele două delegaţii, Zelenski urma să susţină un discurs în plenul reunit al Parlamentului. Cu o zi înainte de vizita preşedintelui ucrainean, senatoarea Diana Şoşoacă, cunoscută pentru orientarea sa rusofilă, ameninţa în mediul online: „Eu atâta vă spun, domnul Iohannis: dacă vi-l prind în Parlament, va fi rău!”. De teama ca scandalul să nu degenereze în plen, conducerea Parlamentului a anulat discursul preşedintelui Ucrainei. ”Cu durere în suflet, anunţăm că viteazul preşedinte ucrainean Volodimir Zelinski nu va mai veni astăzi în Parlamentul României”, a reacţionat, ironic, liderul AUR George Simion. Preşedintele Ucrainei a detensionat situaţia invocând lipsa unui discurs pregătit, deşi în restul vizitelor externe s-a adresat Parlamentului, principalul for politic într-un stat de drept. ”Nu am pregătit niciun discurs, cu tot respectul. Dar data viitoare vă asigur că voi veni şi voi susţine un discurs cu toată plăcerea”, a spus Volodimir Zelenski, întrebat de ce a anulat discursul din plen.

Primarul PSD din Mioveni, Ion Georgescu, a fost arestat preventiv pentru trafic de influenţă. Edilul a fost denunţat de şeful Poliţiei Locale din Piteşti, pe care îl cunoştea de 30 de ani. Potrivit DNA, Ion Georgescu i-a cerut şefului Poliţiei Locale o şpagă de 30.000 de euro pentru a-i angaja fiica la spitalul din Mioveni. Pentru că nu reuşise angajarea, a încercat să restituie o parte din mită. Însă procurorii DNA l-au prins în flagrant în timp ce înapoia 10.000 de euro. În faţa jurnaliştilor, primarul a spus că suma nu e mită, ci este un împrumut pe care îl restituia. „Nu am luat, am dat”, s-a apărat primarul. Ion Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA şi încă se mai află în arest preventiv.

NOIEMBRIE

Legea pensiilor a provocat prima scindare a coaliţiei PSD-PNL. Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu au anunţat că pensiile vor creşte în două etape: cu 13,8% de la 1 Ianuarie 2024, iar de la 1 septembrie toate pensiile vor fi recalculate şi se va ajunge la o nouă majorare, în medie de 40%. „Poate vor fi pensii care vor creşte cu 1%, poate vor fi pensii care vor creşte cu 80%, dar calculele noastre arată că vom avea o creştere medie a pensiilor de 40%”, explica ministrul Muncii. În primă fază, ministrul PNL de Finanţe, Marcel Boloş, a refuzat să avizeze proiectul de lege, pe motiv că o majorare de 40% a pensiilor ar genera un deficit de peste 6% din PIB în 2024, în condiţiile în care România trebuie să revină, treptat, la un deficit de 3%. ”Boloş ori avizează, ori pleacă!”, le-a transmis premierul Marcel Ciolacu liberalilor, potrivit surselor news.ro. În final, ministrul Finanţelor a dat aviz pozitiv proiectul de lege, dar a avertizat că noua lege va rămâne doar o promisiune electorală dacă Guvernul nu va găsi noi surse de bani pentru bugetul de stat. În final, legea a trecut de votul Parlamentului şi a fost promulgată de preşedintele Iohannis. Astfel, de la 1 ianuarie toate pensiile vor creşte cu 13,8%, urmând să înceapă amplul proces de recalculare.

Elena Lasconi, prima pe listele USR pentru alegerile europarlamentare, a declarat, în emisiunea Insider politic, difuzată la Prima TV, că a votat ”DA” la referendumul pentru familia tradiţională din 2019. „Eu sunt creştină, sunt ortodoxă şi consider că familia este formată dintr-o femeie şi un bărbat”, a spus Lasconi la Prima TV. USR a fost singurul partid care a îndemnat alegătorii să boicoteze referendumul susţinut energic la acea vreme de liderul PSD Liviu Dragnea. Dincolo de criticile venite din USR, Elena Lasconi a fost pusă la zid chiar de propria fiică. „Sunt în şoc şi absolut dezgustată să aflu că mama mea a votat DA la referendumul Coliţiei pentru Familie pentru a susţine aşa-zisa familie tradiţională”, a scris Oana Lasconi pe o reţea de socializare. „Această discriminare jegoasă nu are loc la mine în familie şi din acest motv nu o mai susţin pe mama din niciun punct de vedere din acest moment”, a continuat Oana Lasconi. Fiica Elenei Lasconi trăieşte la Paris, este membră a comunităţii LGBTQ şi la poza de profil avea afişate secera şi ciocanul, simbolurile comunismului. În final, la presiunea conducerii USR, Elena Lasconi s-a retras de pe lista partidului pentru europarlamentare, deşi în 2019, când s-a poziţionat de partea familiei tradiţionale, nu era membru USR. În urma scandalului, Dan Barna a urcat pe primul loc pentru Bruxelles, pe o listă comună cu PMP şi Forţa Dreptei. Atât Eugen Tomac (PMP), cât şi Ludovic Orbán (Forţa Dreptei) au votat pentru familia tradiţională la referendumul din 2019.

Întruniţi la Sinaia, liderii PNL au decis să meargă singuri la cele patru rânduri de alegeri de anul viitor. Decizia a venit în contextul în care PNL şi PSD discutau despre posibilitatea unor candidaţi comuni în 2024. Pentru a mobiliza partidul înaintea unui an electoral extrem de încărcat, liderii PNL au adoptat sloganul din epoca Brătienilor: ”Prin noi înşine”. A fost momentul în care preşedintele PNL Nicolae Ciucă a vorbit pentru prima dată despre candidatura la prezidenţiale. Întrebat de un lider PNL dacă va candida pentru Cotroceni, Ciucă a replicat: „De ce credeţi ca sunt aici?”. În prezent, liderii PNL negociază cu PSD comasarea alegerilor locale cu cele prezidenţiale.

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început turneul din Africa în 14 noiembrie şi l-a încheiat în 23 noiembrie, preşedintele bifând patru ţări: Kenya, Tanzania, Cabo Verde şi Senegal. A fost al treilea continent pe care şeful statului l-a bifat în 2023, după Asia (martie) şi America de Sud (aprilie). Cu o săptămână înainte să decoleze în Africa, publicaţia Recorder a dezvăluit sumele exorbitante la care ajung vizitele externe ale preşedintelui. Spre exemplu, turneul din Brazilia, Chile şi Argentina a costat aproximativ 1,2 milioane de euro. Administraţia Prezidenţială a refuzat să publice costurile, deşi deplasările preşedintelui sunt finanţate din bani publici. Aflat în Capul Verde, reporterul Libertatea l-a întrebat pe Klaus Iohannis de ce nu publică sumele cheltuite în deplasări. „În ce priveşte cheltuielile, sigur că aceste lucruri vin cu nişte cheltuieli, voi instrui serviciul de presă să vă dea o informare conform legii”, a răspuns preşedintele Klaus Iohannis. La o lună distanţă, Administraţia Prezidenţială a revenit cu un răspuns: informarea promisă de preşedinte „nu poate fi comunicată”. Motivul? Potrivit Cotroceniului, zborurile oficiale intră sub incidenţa informaţiilor clasificate.

Pe 24 noiembrie, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Mergând să-l ridice, poliţiştii nu l-au găsit la domiciliu. În mod normal, Cătălin Cherecheş nu putea fugi din ţară pentru că se afla sub control judiciar (dinaintea condamnării la cinci ani). Însă primarul din Baia Mare trecuse deja graniţa în Ungaria la ora când poliţiştii îl căutau acasă. Cum a reuşit? Folosind buletinul unui văr. În loc de maşină personală, primarul a ieşit din ţară cu un taxi. De la Budapesta, Cătălin Cherecheş a plecat, tot cu un taxi, în Germania, unde îl aştepta mătuşa sa. În final, Cherecheş a fost prins de poliţiştii germani într-o gară din Bavaria. În timpul intervenţiei, Cherecheş a fost recalcitrant, iar poliţiştii germani au recurs la forţă, lăsând urme vizibile pe faţa politicianului. În acest moment, fostul primar din Baia Mare este încarcerat într-o închisoare din München aşteptând procesul de extrădare. Între timp, justiţia din Germania examinează condiţiile din închisorile din România.

DECEMBRIE

La începutul lunii, premierul Marcel Ciolacu a plecat într-o vizită în SUA. La o recepţie cu diaspora românească din America, ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, l-a criticat pe Marcel Ciolacu pentru decizia de a nu-l include în delegaţia oficială care urma să poarte discuţii cu oficialii americani. ”Rolul meu în această vizită se încheie aici. Mulţumesc echipei mele de la Washington pentru efortul depus în ultimele zile pentru a facilita întâlnirile din următoarele zile, însă domnul prim-ministru a considerat că nu este necesară participarea reprezentanţilor Ambasadei României la Washington la întâlnirile politice din următoarele zile”, a spus ambasadorul Andrei Muraru, de faţă cu premierul. În replică, Marcel Ciolacu a spus: ”Cred că cea mai mare calitate în politică este răbdarea. Important este să ne vedem misiunea pe care o avem fiecare”. Întrebat, ulterior, dacă l-ar fi rechemat pe Muraru din postul de ambasador, dacă decizia i-ar fi aparţinut lui, nu preşedintelui, Ciolacu a spus: “Categoric”. Ulterior, Klaus Iohannis le-a bătut obrazul şi premierului, şi ambasadorului Muraru. ”Faptul că acolo au apărut public anumite divergenţe nu ne face bine absolut deloc. Astfel de chestiuni trebuie discutate în interior şi nu în afară, deci aici mai avem un pic de lucru”, a spus Iohannis. Andrei Muraru este unul dintre apropiaţii lui Klaus Iohannis. Înainte de a fi trimis ambasador în SUA, Muraru a fost consilier prezidenţial.

La trei ani de la startul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, fostul premier Florin Cîţu, dar şi foştii miniştri ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, au fost puşi sub acuzare de procurorii DNA pentru abuz în serviciu. Motivul? Cei trei ar fi achiziţionat prea multe doze de vaccin comparativ cu numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare. România a cumpărat peste 90 de milioane de doze de vaccin şi a folosit doar 17 milioane. Prejudiciul calculat de procurori se ridică la peste 1 miliard de euro. Cei trei s-au apărat spunând că toate contractele privind achiziţia de vaccinuri au fost negociate direct de Comisia Europeană cu producătorii de vaccinuri, nu de fiecare stat în parte. În plan politic, preşedintele PNL Nicolae Ciucă a anunţat că Florin Cîţu va demisiona din grupul senatorilor liberali, însă Cîţu a refuzat. Ioana Mihăilă s-a autosuspendat din REPER, partidul fondat de Dacian Cioloş după plecarea din USR. Vlad Voiculescu a rămas pe lista USR pentru alegerile europarlamentare. ”Este cel mai mare malpraxis judiciar pe care l-am văzut de când sunt în politică”, a catalogat dosarul vaccinurilor liderul USR Cătălin Drulă.

În locul dezbaterilor pe cifre, legea bugetului pe 2024 a adus un spectacol al invectivelor în Parlament. Protagonişti: liderul AUR George Simion şi senatoarea Diana Şoşoacă. „Te agresez sexual, scroafo”, a strigat Simion către Şoşoacă în plen. „Pe cine agresezi tu, sexual, mă? Nu ţi-e ruşine, bă violentule? Fătălăii de la AUR”, a răspuns Şoşoacă. Apoi, înconjurat şi huiduit de parlamentarii AUR, premierul Marcel Ciolacu a enumerat Coreea de Nord printre „partenerii strategici ai României”. În cifre, bugetul României pe 2024 prevede investiţii în valoare de circa 7% din PIB, o creştere economică de 3,4%, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 5% din PIB.

În ultimele zile ale anului, Austria a renunţat la veto şi a permis aderarea României la spaţiul Schengen, însă doar aerian şi maritim. Decizia va deveni efectivă începând cu luna martie a anului 2024. Aderarea deplină, care prevede admiterea cu graniţele terestre, va fi subiectul unei negocieri ulterioare. „După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privinţă!”, a anunţat premierul Marcel Ciolacu. În schimb, liderul PNL Nicole Ciucă a tras victoria în curtea PNL. ”Eforturile conjugate ale preşedintelui României, Klaus Iohannis, precum şi ale ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi ale ministrei Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, ne aduc semnale externe extrem de pozitive”, a susţinut Ciucă.

Redacția RONEWS
Redacția RONEWS
Articles: 1847